Vă mai amintiți de PNȚCD-ul care avea, la un moment dat, conducerea asigurată de cel care punea mâna pe ștampila partidului și o dosea mai bine? Așa s-a ajuns și la PSD. În prag de congres, despre care nu se știe încă dacă va fi online, Teodorovici sare la gâtul lui Ciolacu, pe motiv că a cam “fugit cu ștampila”.
Iată ce scrie fostul șef de la Finanțe- „Domnii Ciolacu si Stanescu au facut fals si uz de fals, iar eu voi face plangere penala. Nu accept ca acest partid sa fie terfelit de niste infractori. Au insusit o calitate doar pentru a obtine bani. Modificarile aduse la Statut sunt realizate de o conducere nelegala. Statutul e incalcat in mod clar. Fiecare parte se adreseaza instantei, dar ei pun in pericol validarea listelor din 18 august pentru locale, pun in pericol existenta intregului partid. Parchetul poate cere radierea partidului. Eu sunt presedintele interimar al partidului pe legea actuala si pe Statut, sunt presedintele CEX-ului.”
Pam – pam! Deci partidul stat a ajuns partidul cu două conduceri? Una mai puțin legitimă decât cealaltă. Dar așa “infractori” și “nelegitimi” cum ei înșiși se descriu public, tot au ambiții mari să ajungă la guvernare. Pauza de câteva luni le-a dăunat grav, îi ia cu amețeala pur și simplu doar la gândul că sunt în opoziție! Așa că depun mult trâmbițata moțiune de cenzură … în vacanță parlamentară, cum altfel? Și în plină criză sanitară și economică!
E grabă mare când stă congresul cu bocancul pe grumazul tău și trebuie să îți demonstrezi urgent forța politică de care dispui. Sau dispari …
Și cum multe argumente pentru moțiune nu sunt, s-au gândit că cel mai isteț ar fi să atace guvernul că nu a gestionat bine pandemia. Da! Ați citit bine! Ei, cei care s-au întrecut în declarații și acțiuni care au slăbit lupta cu boala, care au tăiat instrumentele legale pentru ca autoritățile să combată răspândirea virusului, care au bagatelizat și ironizat măsurile de protejare de la nivelul celui mai înalt for, cel parlamentar, acum dau vina pe guvern.
E ca și cum ar vorbi Iliescu despre democrație, cu minerii la braț, e ca și cum ar vorbi Năstase despre cinste și luptă anticorupție, e ca și cum ar explica Ponta cum se face un doctorat bun, e ca și cum ar preda Dragnea rețeta organizării corecte a alegerilor și aplicarea statului de drept în cinci pași, e ca și cum ar trece Dăncilă direct la catedra de limba română.
Ori avem toți memorie scurtă și ne merităm soarta, ori oamenii aceștia au nevoie de o lecție usturătoare la vot, să știe că electoratul nu e bătaia lor de joc! O limită ar trebui să existe. Măcar una a bunului simț!
