Particularitatea acestor alegeri este că … se fuge de ele. Ultimul lucru pe care și-l dorește majoritatea parlamentară este să ajungă din nou la mâna românilor. Le sunt proaspete în memorie lecțiile usturătoare de la alegerile europarlamentare, de la referendum, de la alegerile prezidențiale, când au văzut care e prăpastia între cât de solizi se văd ei în oglinda televiziunilor prietene și cât de slăbănogi îi arată preferințele votanților!
Le e frică de vot ca dracu de tămâie! Mai bine să nu le spui că pe 27 septembrie e testul localelor și pe 6 decembrie e cel al parlamentarelor.
Încearcă toate scamatoriile de pe lume să mai amâne un pic momentul adevărului! Se vor eternizați în actualele mandate, când, chiar dacă nu mai au suport public, pot întoarce țara cu susul în jos, după bunul plac!
Ce îi mai place lui Tăriceanu, cel cocoțat pe 3 procente, să amenințe cu suspendarea președintelui României! Când va ajunge la votul românilor, puțin probabil să îi mai intre partidul în Parlament, dar acum e un colos politic! Președinte al Senatului până de curând, cu o zestre de voturi precum un președinte de administrație de bloc.
Ce îi mai place lui Ciolacu să răstoarne căruța cu populisme în Parlament, îngropând în fiecare zi câte un pic bugetul țării! Acum are puzderie de parlamentari pe baricade. După vot, cât i se va subția armata roșie? Câți își mai găsesc loc pe liste? De aici și explicația nervozității din partid și a ședințelor de înjurături colective.
Cu spaima votului în piept, majoritarii de acum aruncă în fiecare zi șopârla amânării alegerilor. Mai nou, au venit cu ideea comasării lor în decembrie! Ne mai cer răgaz să rumege la procentele guvernanților!
Tare le e frică de judecata poporului, pe care îl invocă doar la ceas de campanie, pe afișe lipsite de inspirație. Cu cât mai mulți la vot, cu atât mai puține șanse pentru ei să se urce din nou în capul României, pe care să o sufoce încet, dar sigur!
