Strângem cureaua, dar nu știm pentru ce! Este opinia consultantului politic, Miron Mitrea, în legătură cu proiectul de buget care suferă în primul rând de lipsa unei perspective a unui proiect de țară. Lipsește viziunea, nu știm prioritățile, știm doar așteptările Comisiei Europene, un deficit între 7 și 7,2%, a arătat analistul politic în cadrul emisiunii Culisele Puterii, de la Realitatea Plus.
Este un obiectiv foarte dificil, atât economic, cât și politic, din care tot ceea ce s-a văzut până acum este preocuparea exclusivă de a reduce cheltuielile cu orice preț. Investițiile Guvernului anterior au fost mai mici decât în Guvernul Dăncilă, deci nu au de unde crește veniturile. În schimb, cheltuielile au crescut urmare a crizei sanitare prelungite. Noua guvernare a venit cu proprii oameni înainte să apuce să-i dea afară pe cei dinainte și au crescut cheltuielile de personal. Creșterile de alocații, salarii și pensii au fost amânate și presează. Plătim și „prostia din 2010 a lui Traian Băsescu și a Guvernului lui”, de a trece pensiile pe seama bugetului de stat de la bugetul asigurărilor sociale. Economia s-a contractat, consumul a scăzut foarte mult, ceea ce a antrenat scăderea TVA, principala sursă de venit la bugetul de stat. Contextul economic defavorabil este dublat de o situație politica complicată: o coaliție de 4 partide, din care două , PNL și USRPLUS, sunt măcinate de conflicte interne, iar unii dintre miniștrii nu au habar ce este acela un minister.
Consultantul politic a evidențiat conflictele multiple din Guvern și implicarea premierului, Florin Cîțu, în a face pace între ministere, ,, deși nu are foarte multă forță în PNL”, dar „are sprijinul” președintelui partidului, Ludovic Orban, Florin Cîțu nu are autoritate, iar Miron Mitrea îi recomandă să impună soluțiile și să traseze miniștrilor obiectivele aferente bugetelor în care trebuie să se încadreze.
„Este nevoie de viziune. Nu e doar politică. E și inginerie, cum este cazul Ministerului Transporturilor” , a exemplificat Miron Mitrea. Obiectivele trebuie să țină cont de Planul National de Redresare și Reziliență, la rândul său dependent de politicile europene de transport referitoare la raportul dintre autostrăzi și căi ferate, drumurile trebuie proiectate între hub-urile de transport și nu de nicăieri spre nicăieri, cum s-a făcut masterplanul și în unele guvernări social democrate (cu subînțeles la Ioan Rus, căruia nu i s-a pronunțat însă numele), trebuie să ne racordăm la sistemul european și să refacem sistemul de drumuri naționale, asigurând trecerea de la 8,5 t/osie, la 11,5t/osie, cum sunt stasurile europene. . Viziunea de dezvoltare, proiectul economic este foarte important, pentru că sistemul de transport trebuie să ne ducă unde vrem să ajungem ca țară, nu într-o văgăună, unde nu vrea să ajungă nimeni, chiar dacă merge pe autostradă.
Sursa: Realitatea de Bucuresti
