„Dacă vorbim despre o derogare pentru o ursoaică cu pui, vreau să vă spun că de 15 ani, de când am înființat sanctuarul urșilor, nu a existat niciodată o derogare pentru ursoaică cu pui. Adică nu s-a împușcat ursoaică cu pui. Este interzis prin lege. Ori a ajuns în rezervația de la Zărnești și avem mai multe ursoaice aduse cu pui, ori a fost relocată în alt loc. Deci este o diversiune. Derogarea care s-a dat s-a dat pentru un urs. Simplu. Care a fost împușcat, pentru că aș vrea să terminăm cu termenele astea pe care nu le înțelege nimeni de „extracție”, ca extracție de măsea și „recoltare”, ca recoltare de cartofi. Aș vrea să spunem lucrurilor pe nume. Împușcarea unui urs. Că lumea înțelege prin extragere că poate se ia, se duce în altă parte. Nu se înțelege. Deci derogare pentru împușcarea unui urs nu se dă pentru femele cu pui”, a precizat Cristina Lapis, președintele Asociației Milioane de Prieteni și administrator al Rezervației de urși „Libearty” din Zărnești, la o Ediție specială de la Realitatea PLUS.
La rândul său, fostul șef al World Wide Fund România, Csibi Magor acuză că derogările au fost folosite în alte scopuri decât cele legale.
„De foarte mulți ani se spune că aceste derogări care ar trebui să se dea pentru protecția comunităților locale și pentru a evita pericole sau pierderea unor vieți omenești se folosesc pentru vânătoare la trofeu și aici e problema. Adică asta e tot. Ministrul (n.r. Mediului) acuma vine cu niște măsuri, dar ce ne ajută pe noi că în loc de 30 de zile derogarea e valabilă pentru 15 zile atâta vreme că dacă se sesizează o problemă punctuală în orice localitate din România trec săptămâni, chiar luni până când se dă o derogare? Cu ce ajută asta comunitatea locală? Și până la urmă, dacă e să ne uităm cum e construit sistemul ca să nu se poată interveni aproape deloc, adică foarte greu previi atacurile. Sistemul e construit într-un fel adică dacă ai pagubă ești în comunitatea locală și ți s-a creat o pagubă de un animal sălbatic să iei ajutorul după un dosar stufos, după un an, un an și jumătate. Și s-a creat un sistem unde se dau derogări total netransparent. Adică nimeni nu știe cât s-a dat, unde s-a dat, cum au fost folosite aceste derogări. Tocmai din acest motiv, în continuare numărul urșilor care intră în localități și deranjează crește pentru că nu se elimină, nu se relochează, nu se face absolut nimic pentru a preveni astfel de conflicte, iar urșii în pădure care nu ar ieși din habitatul lor și ar face un control normal ar menține populația de urși la un nivel al habitatului sunt împușcați și așa se generează și dezechilibre în natură. Așa că sistemul așa cum e construit, e construit greșit și despre asta ar trebui să vorbească și Ministerul (n.r. Mediului). Ce facem ca să facem acest sistem funcțional și transparent”, a subliniat Csibi Magor.
„Pot să vă dau un caz punctual. Acum 7 ani, primul urs care a fost dotat cu un collar GPS ca să se urmărească migrația ursului, a fost împușcat în mai puțin de o lună de când a fost collar-ul pus pe el. S-a găsit inițial și glonțul, s-a găsit totul și în timpul cercetărilor s-au pierdut probe. Până la urmă, nu s-a finalizat cercetarea în niciun fel, deși toată lumea cam știa în comunitatea locală de unde vine, ce s-a întâmplat acolo, dar cumva organele au spus că au pierdut urma braconierilor”, a relatat fostul șef al WWF România.
Sursa: Realitatea de Bucuresti
