Complexul Energetic Oltenia a început să funcționeze oficial în 2012, ca urmare a deciziei Guvernului de reorganizare a sectorului energetic, prin fuziunea Societății Nationale a Lignitului Oltenia si a celor trei companii producatoare de energie: Complexul Energetic Rovinari, Complexul Energetic Turceni și Complexul Energetic Craiova. În 2011, la momentul fuziunii, cele patru companii din Complexul Energetic Oltenia aveau, în total, un profit de 34 de milioane de euro.

Activele lor erau de 1,3 miliarde de euro. Dar aveau și datorii. Care, combinate, ajungeau la 470 de milioane euro. Complexul Energetic Craiova era cel mai puţin profitabil iar Termocentrala de la Rovinari avea cele mai mari datorii, mare parte dintre acestea fiind credite pentru retehnologizare şi ecologizare. După un an de la înființare, activele companiei au crescut la 1,6 miliarde de euro. Datoriile au scăzut la 380 de milioane de euro iar întreprinderea a făcut profit de mai bine de 28 de milioane euro. Un fost membru al Consiliului de Supraveghere al Complexului Oltenia, Gabriel Dumitrașcu, susținea însă că profitul înregistrat în 2012 de către companie era fals. Motivul ar fi fost acela că, fiind nou la vremea aceea, Complexul Energetic Oltenia trebuia să demonstreze tuturor că este și un proiect viabil.

Fuziunea minelor din Gorj cu termocentralele s-a bazat pe un studiu din 2007. Estimările Ministerului Energiei din acea perioadă erau că, în România, consumul anual de energie va ajunge să crească. În realitate, consumul a scăzut şi a ajuns în 2014 la mai puțin de 50 de terawaţi, produşi de Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Complexul Energetic Hunedoara şi producători privați de energie regenerabilă. La Târgu Jiu, au fost produşi, în 2014, puțin peste 13 terawați, deşi se estima o producţie între 16 și 18 terawați. Pentru că avea costuri mari de producţie, Complexul nu a reuşit să vândă cantitatea de electricitate estimată. Cu toate acestea, extrăgea cantităţi impresionante de cărbune, pe care le păstra în depozite.

GABRIEL DUMITRAȘCU, DESPRE CĂRBUNELE DE LA COMPLEXUL ENERGETIC OLTENIA„În fapt, discutăm de o capacitate de 34 milioane tone de cărbune pe an, în timp ce consumul ar fi dus la un 18-20 de milioane tone. Tradus în cifre, asta înseamnă un surplus de active care generează costuri, costuri care nu se regăsesc în corespondenţă cu veniturile”.

Afacerile păguboase nu au întârziat să-și facă loc la Complexul Energetic Oltenia. De aceea, Fondul Proprietatea, un acționar minoritar al societății, a acuzat compania de o pagubă de 47 de milioane de euro, pierdere care provenea din înţelegerile comerciale cu Electrocentrala Oradea şi Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Turnu Severin. Fondul Proprietatea a dat în judecată conducerea companiei şi solicita statului să recupereze prejudiciul de la directori și daune suplimentare de 450 de mii de euro. Motivul? Complexul Energetic Oltenia livra în continuare cărbune către Regia Autonomă pentru Activități Nucleare, în condițiile în care această întreprindere se afla în incpacitate de plată, din cauză că avea conturile blocate.

În 2013 începe declinul. Complexul Energetic Oltenia avea la acea vreme active de 1,6 miliarde de euro, datorii de 227 milioane euro, iar profitul a scăzut de la 27, la un milion de euro. O analiză a Fondului Proprietatea arată că sumele pe care complexul le avea de încasat de la parteneri au crescut de la 106 milioane euro, la 191 milioane euro. Anul 2013 aduce pentru Complexul Energetic Oltenia încheierea unei noi afaceri, de data aceasta cu Centrala Electrică de Termoficare Brăila, pe care o preia cu 1,8 milioane de euro. După două luni, Centrala Electrică de Termoficare Brăila a intrat în insolvenţă iar instanţa i-a obligat pe reprezentanți să returneze suma de 18 milioane de euro către creditori.

FOSTUL DIRECTOR COMPLEXULUI ENERGETIC OLTENIA, DESPRE INTRAREA ÎN INSOLVENȚĂ A CENTRALEI ELECTRICE DE TERMOFICARE BRĂILA
„Proprietarii acelei termocentrale, care se numea Termoelectrica la momentul respectiv, avea o datorie de 27 de milioane de RON. Acea termocentrală a fost modernizată, nu de mult timp. O modernizare extrem de spectaculoasă, cu 50 de milioane de dolari luaţi de la Banca Mondială. În bunul stil românesc, după ce s-a terminat modernizarea, s-a hotărât că trebuie închisă.”

În 2014, Complexul Energetic Oltenia a înregistrat pentru prima dată, oficial, pierderi: peste 154 de milioane de euro. Laurențiu Ciurel, directorul Complexulului Energetic Oltenia de la avel moment, a început să fie anchetat. Acesta a intrat în atenția procurorilor după ce s-a descoperit că doi dintre acționarii cu care împărțea firma de comerț cu amănuntul Katal erau și acționari la Adumit Company din Târgu Jiu, firmă care ar fi avut mai multe contracte cu termocentrala Rovinari şi cu Complexul Energetic Oltenia pe vremea directoratului lui Ciurel. Pe masa procurorilor DNA au ajuns și unele contracte încheiate de Complexul Energetic Oltenia și Laurențiu Ciurel.

În 2014, costul mediu pe tonă în Complexul Energetic Oltenia a fost în jur de 65 de lei, aproape 14,6 euro. Raportul Curţii de Conturi arată că, dacă s-ar fi încheiat înţelegerea la un preţ de vânzare de 35 de euro pe tonă, Complexul Energetic Oltenia ar fi trebuit să primească 42 de milioane de euro. Profitul ar fi fost de aproape 25 de milioane de euro. Totuşi, cărbunele a fost vândut cu 13 euro pe tonă. Înainte de încheierea contractelor, Consiliul de Supraveghere al Complexului Energetic Oltenia anunţase că va participa la o licitaţie din Serbia într-un consorţiu. Condiţia sârbilor era livrarea cărbunelui la poarta termocentralelor.

GABRIEL DUMITRAȘCU, FOST MEMBRU AL CONSILIULUI DE SUBRAVEGHERE AL COMPLEXULUI ENERGETIC OLTENIA
„Au început explicaţiile directorilor: că nu putem, că nu avem specialişti, că nu avem d-aia, nu avem d-aia, că nu putem să montăm transportul. A fost o discuţie întinsă până târziu în noapte.(…) Începând cu Laurenţiu Ciurel şi terminând cu directorul financiar, toţi au ameninţat că ei îşi depun demisiile că nu sunt capabili să facă asemenea montaj.”

Cărbunele a fost livrat, într-un final, în Serbia de către BVA Coal SRL, o societate înregistrată în Constanța și care, la doar o lună și jumătate de la înființare a participat la licitația organizată de Complexul Oltenia. E adevărat, fără succes prima dată. Totuși, la o săptămână după, procedura a fost reluată iar compania a fost declarată câștigătoare. Până în 2015, în termocentralele din Complexul Energetic Oltenia au fost investiţi aproximativ un miliard de euro. Lucrările de ecologizare şi retehnologizare au fost cerute de Uniunea Europeană şi urmau să ducă la scăderea nivelului emisiilor de sulf şi dioxid de carbon. Institutul de Studii și Proiectări Energetice SA şi Romelectro Contracte au câştigat lucrări de 40 de milioane de euro. Acţionari la Institutul de Studii și Proiectări Energetice SA sunt Romelectro, cu aproape 70% şi Dan Ioan Gheorghiu, cu mai puțin de 10%. Celelalte acţiuni sunt deţinute de acţionari tip listă. Dan Ioan Gheorghiu a fost şi consilier onorific al lui Victor Ponta, în perioada în care acesta era premier.

CIUREL, DESPRE DAN IOAN GHEORGIU
„Sigur că ştiam (că era consilierul lui Victor Ponta). Da. Sigur că ştiam şi a fost şi consilier onorific al domnului Videanu şi al domnului Dan Ioan Popescu. Nu cred că a fost ministru sau prim-ministru care să nu-l fi avut pe domnul, indiferent de culoarea politică a Guvernului respectiv, care să nu-l fi avut lângă dânsul pe domnul Dan Ioan Gheorghiu.”

În 2015, chiar Victor Ponta a fost acuzat de DNA pentru infracţiuni de fals, complicitate, evaziune fiscală şi spălare de bani la Complexul Energetic Oltenia. Fostul premier a fost acuzat că, alături de Dan Şova şi Laurenţiu Ciurel, ar fi participat la devalizarea bugetului companiei. În 2007, casa de avocatură Şova şi asociaţii a primit mai multe contracte de la complexurile Turceni şi Rovinari. Procurorii susţineau că o parte din bani au ajuns şi la Victor Ponta. Tot în 2015, Consiliul de Supreveghere al Complexului Oltenia a inițiat procedura de a-l demite pe directorul Laurenţiu Ciurel. Din cauza problemelor financiare, Complexul Energetic Oltenia a disponibilizat în anul 2016 peste 2.000 de angajaţi. Tot în acea perioadă, fostul Ministru al Energiei, Victor Grigorescu îi acuza pe liderii PNL și PSD din Gorj că au făcut afaceri colosale cu întreprinderea, afaceri prin care au contribuit la starea dificilă în care se afla compania.

AFACERILE DIN OLTENIA
„În Oltenia se făceau afaceri dubioase de ani de zile şi nu e ca şi când nu ar fi ştiut toată lumea ce se întâmplă. Au început să apară dosarele penale şi vor apărea şi mai multe. Din păcate, un dosar penal nu se face pe vorbe, aşa cum se dau declaraţiile ipocrite.”

Cu câțiva ani în urmă, a început să se vorbească despre condițiile în care lucrau minerii care scoteau lignit din minele de la Gorj și huilă din minele din Valea Jiului. Chiar dacă s-a atras atenția că echipamentele cu care lucrau erau vechi, unele de pe vremea comunismului, administrația de atunci a Complexului Energetic Oltenia a început să investească în biserici și cimitire. Complexul Energetic Oltenia este, așadar, proprietar de biserici, de terenuri de sport și de fotbal, de drumuri naționale, de islazuri și de cimitire pentru care compania plătește niște taxe uriașe, pe lângă certificatele verzi, certificatele de carbon și celelalte costuri de producție.

Și numele Vîlceanu este legat de Complexul Energetic Oltenia. Mama dedputatului și ministrului de Finanțe Dan Vîlceanu care este totodată și ministru interminar al Transporturilor face afaceri extrem de profitabile cu statul. Datele publice arată că ele au devenit și mai profitabile de când liberalii au preluat puterea.

Totul, prin firma mamei lui Dan Vîlceanu, Trefo SRL, care a avut în 2020 un profit de 1,7 milioane de lei, adică aproape 23% in cifra de afaceri, de 7,3 milioane de lei. Datele din declarația de interese a deputatului PNL arată că marea majoritate a contractelor firmei Trefo SRL sunt cu statul, respectiv cu Complexul Energetic Oltenia.

În declarația de interese din iunie 2021 sunt înregistrate 19 contracte cu Complexul Energetic Oltenia și unul cu Centrala Electrică de Termoficare Govora, societate care în 2020 a înegistrat pierderi colosale, de 97 de milioane de lei. Trefo SRL a încheiat în 2019 contracte și cu Romgaz și Colterm Timișoara, societatea falimentară de furnizare a apei calde în Timișoara.

În 2020, guvernul Orban a acordat un ajutor de stat pentru ca societatea Colterm să nu intre în faliment. Complexul Energetic Oltenia a ieșit din anul 2020 cu pierderi de peste 930 de milioane de lei. România vrea ca până în 2032 să renunţe la cărbuni, mai devreme decât Polonia sau Germania, singura şansă pentru a face asta fiind înlocuirea capacităţilor de la Complexul Energetic Oltenia cu unele noi pe gaze şi energie solară.

Ca să supraviețuiască, Complexul Energetic Oltenia ar trebui să treacă printr-un plan de restructurare, plan evaluat la 3,5 miliarde de euro. 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here