După ce au stabilit că ambele partide vor da, prin rotație, premierul, PNL și PSD s-au blocat în ordinea rotației. Cine să se sacrifice primul pentru țară? Cine să dea primul premierul? Vorba românului: ce e-n mână, nu-i minciună. PSD vrea să înșface funcția de premier acum, că nu le garantează nimeni că o mai apucă peste doi ani, iar PNL gândește la fel. 

 

Simplu fapt că PSD și PNL nu cad de acord cine va fi primul premier al rotativei ne arată că inovația nu va funcționa. Ambele tabere se suspectează reciproc de trădare și nu au încredere nici în cuvântul dat, nici în semnătura pusă pe vreun acord politic. Fie Coaliția se va destrăma înainte de termenul stabilit pentru schimbarea premierului, fie premierul în funcție nu va dori să mai cedeze scaunul din fruntea guvernului. 

 

De altfel, această formulă de compromis nu prea a fost testată cu succes în alte țări. La o scurtă privire, constatăm că a funcționat o singură dată în istorie, și doar într-un singur stat: Israel. Între 1984 și 9188, Shimon Perez și Yitzak Shamir au exercitat câte doi ani funcția de premier, într-o Coaliție care stabilise guvernarea prin rotație. Ideea rotativei a reapărut în 2019, pentru deblocarea crizei politice, dar înțelegerea inițială a picat, după ce premierul Benjamin Netanyahu a fost înlăturat de la putere. Noua Coaliție guvernează tot pe baza rotativei guvernamentale. Noul premier israelian, Naftali Bennet, instalat la putere în iunie 2021, ar urma să-și dea demisia în 2023, ca să vină la putere Yair Lapid. Rămâne de văzut dacă rotativa va fi dusă la bun sfârșit sau coaliția se va sparge iar. 

 

Malayezia a mai încercat rotativa guvernamentală în 2018, dar nu a fost dusă la bun sfârșit, pentru că premierul a fost înlăturat de la putere. 

 

În Irlanda  și în Macedonia de Nord s-a trecut în 2020, respectiv 2021, la rotativa guvernamentală, dar rotația încă nu a avut loc. 

 

Trăgând linie, deocamdată formula rotativei nu a fost validată și în alte state, cu excepția Israelului. Este puțin probabil, totuși, să funcționeze la noi, având în vedere instabilitatea guvernamentală cronică din ultimii aproape 20 de ani și lipsa de onoare la fel de cronică a politicienilor noștri. Dacă premierul va trebui să-și dea demisia peste 1,5 ani sau 2 ani, asta ar însemna în 2023, în pragul anului electoral de foc cu alegeri prezidențiale, parlamentare, locale și europarlamentare. Calculele partidelor vor arăta diferit atunci față de calculele de acum. 

 

Evident, și PSD, și PNL știu că ce-i în mână nu-i minciună. O soluție ar fi să se tragă la sorți, ca la tombolă sau ca la extragerile Loto, la o oră de maximă audiență, cu transmisiuni în direct, de la Cotroceni. Măcar atâta lucru să facă și președintele. Să extragă din urna cu bilețele numele premierului câștigător.

Sursa: Realitatea Din PNL

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.