Acum fix 32 de ani lua sfârșit unul dintre cele mai sângeroase episoade ale istoriei moderne a României. Bucureștiul era devastat, intelectualii țării erau reduși la tăcere cu parul, la propriul. Celebrul „noi muncim, nu gândim” și „IMGB face ordine” înlocuise argumentele, înlocuise dezbaterea, înlocuise umanitatea. Și pentru că n-a fost de ajuns, au venit minerii. Erai bătut doar pentru că păreai student, profesor sau oricine care citise câteva cărți la viața lui.

Nici azi, la 32 de ani, nu știm vinovații. Adică îi știm, dar nu îi știe și justiția. Nu știm nici măcar numărul morților. Părinții care și-au plâns copiii morți au murit și ei și tot nu i-au văzut pe criminali duși acolo unde le este locul asasinilor. În timp ce liderul studenților, Marian Munteanu își trata rănile grave după ce a fost bătut și aruncat apoi în fântâna de la Universitate, minerii fuseseră urcați în autobuze și transportați la Romexpo, unde Ion Iliescu le mulțumea pentru acțiunea lor vitejească prin care au salvat democrația din România.

Astăzi, represiunea e mai subtilă dar mai concentrată în viața de zi cu zi. Iar dacă se răscoală careva să ceară statului de drepți să-și respecte cetățenii, se întâmplă ca pe 10 august. Și, tot la fel ca atunci, dreptatea nu se face cu argumente, cu probe, ci cu forța, cu pumnul sau cu tonul ridicat. Iar din acel „noi muncim, nu gândim”, a rămas doar… nu muncim, nici nu gândim, pentru că vedem câți oameni cu pregătire au părăsit țara. De-abia aștept să văd câți români mai găsește Institutul Național de Statistică la recensământul care este în desfășurare. Ca în pilda lui Leon Magdan, orice viciu sau orice neputință pare, la început, inofensivă și fără mare importanță, dar, cu timpul, ea prinde rădăcini, crește și pune stăpânire din ce în ce mai mult pe sufletul tău. Cât este la început, o poți scoate și singur.

Mai târziu, însă, vei avea nevoie de ajutor, dar ferește-te să lași răul să ți se cuibărească adânc în suflet, căci atunci nimeni nu va mai putea să ți-l scoată. Nu amâna niciodată să-ți faci curățenie în suflet și în viață, căci mai târziu, va fi cu mult mai greu. „Degeaba tăiem crengile păcatului în afara noastră, dacă în noi rămân rădăcinile care vor crește din nou, spune această pildă creștină. Cum să rezolvăm problemele prezentului dacă nu ne-am lămurit cine sunt morții de la mineriade încărcați în camioane și aruncați în cimitirul Străulești?

Românii se revoltă din nou. Timid, că statul ne-a arătat ce înseamnă să ridicăm capul. Vor prețuri mai mici la combustibil și au blocat din nou benzinăriile. Se anunță un protest și mai mare în 30 de municipii reședință de județ. Nervoși sunt și transportatorii care vor plafonarea prețurilor. Altfel, așa cum spune profesorul Petrișor Peiu, prețul va ajunge la 14 lei pe litru în curând.

Un editorial semnat de Alexandra Păcuraru și Adrian Dragomir

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here