Gândul zilei

„Să-ți faci biserică din pietrele cu care alții aruncă în tine, să plângi, să ierți și acolo în inima aceea a ta rănită să ceri mântuirea tuturor!” – Părintele Calistrat Chifan

Știai că?

Acoperămintele sunt obiecte sfinte (de cult), ca nişte văluri mici, pătrate, făcute din acelaşi material din care se confecţionează veşmintele liturgice; ele servesc la acoperirea vaselor sfinte şi sunt în număr de 3: un văl pentru disc, altul pentru potir şi al treilea, mai mare, numit Aer, pentru acoperirea ambelor vase sfinte (discul şi potirul) care se folosesc în săvârşirea liturghiei în cultul ortodox. Simbolizează piatra pusă pe mormântul Domnului. Numele de aer îl purta şi bucata de pânză cu care se învelea Sfânta Evanghelie (sec. X-XIII), când se ieşea la Vohodul de la sfârşitul slujbei din Vinerea Patimilor. Locul acestui aer l-a luat mai târziu Epitaful. Originea acoperămintelor e legată de şerveţelele simple pe care le foloseau creştinii în primele veacuri la acoperirea Darurilor (pâinea şi vinul pentru Sfânta Euharistie), spre a le feri de profanare prin atingerea lor de către laici sau prin căderea insectelor. Acoperămintele au luat forma lor de azi numai după ce pâinea euharistică avea să se întrebuinţeze sub forma actuală de Agneţ (sec. VIII). Pe fiecare acoperământ se brodează un motiv sfânt sau cel puţin semnul Sfintei Cruci (Liturgică generală, Bucureşti, ed. a II-a. 1993, p. 507).

Pilda zilei

Despre deznădejde

O călugăriţă cuprinsă de deznădejde repeta mereu în gândul ei:

– Mă tem că n-am să mă mântuiesc niciodată. Păcatele înegresc sufletul meu depărtându-mă de harul lui Dumnezeu. Mergând la avva Ioan, îi spune aceste gânduri. Atunci avva Ioan i-a răspuns cu blândeţe: 

– Cine ar putea fi salvat, dacă nici monahii nu se pot mântui? Pentru cine a creat Dumnezeu raiul?

Vom fi iertaţi de Dumnezeu, vom fi mântuiţi. Trebuie să ne bucurăm. Trebuie să recunoaştem că suntem păcătoşi, dar, de asemenea, să preamărim pe Dumnezeu.

Încrederea în Dumnezeu este ca o rugăciune continuă. Nu gândi nimic rău. Gândurile de hulă sunt ca avioanele: zboară deasupra, ne tulbură liniştea şi apoi se duc. Eu trebuie să spun că sunt păcătos, nu atunci când diavolul vrea să gândesc aşa. Aşadar, să nădăjduim în mila lui Dumnezeu şi, respectând legile divine, ne vom mântui.

Sursa: Realitatea Spirituala

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.