Gândul zilei
„Rugăciunea este alungarea întristării și a descurajării, rodul bucuriei și al mulțumirii!”- Evagrie din Pont
Știai că?
Praznicul împărătesc sau sărbătoarea domnească desemnează, o sărbătoare care este închinată în mod direct lui Dumnezeu sau, mai precis, uneia din cele trei persoane ale Sfintei Treimi. În calendar sunt mai multe praznice împărătești, dintre care unele cu dată fixă, iar altele cu dată variabilă de la an la an. Aceste sărbători sunt ordonate după data calendaristică în ritul bizantin anul bisericesc începând la 1 septembrie:
Praznicele împărătești care reamintesc prezența istorică a Mântuitorului, sunt următoarele:
Nașterea Domnului (dată fixă, 25 decembrie), Tăierea împrejur cea după trup a Domnului (dată fixă, 1 ianuarie), Botezul Domnului (dată fixă, 6 ianuarie), Întâmpinarea Domnului (dată fixă, 2 februarie), Intrarea Domnului în Ierusalim (dată variabilă, cu o săptămână înainte de Paști), Învierea Domnului (dată variabilă), Înălțarea Domnului (dată variabilă, la 40 de zile după Paști), Pogorârea Duhului Sfânt (dată variabilă, la 50 de zile după Paști), Sfânta Treime (dată variabilă, a doua zi după Rusalii) și Schimbarea la Față a lui Iisus Hristos (dată fixă, 6 august).
Tot printre aceste praznice împărătești este considerată de obicei și Înălțarea Sfintei Cruci (dată fixă, 14 septembrie).
De asemenea, sunt sărbătoari domnești și cele patru sărbători care reamintesc prezența istorică a Maicii Domnului:
Nașterea Maicii Domnului (dată fixă, 8 septembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (dată fixă, 21 noiembrie), Buna Vestire (dată fixă, 25 martie), Adormirea Maicii Domnului (dată fixă, 15 august).
Pilda zilei
„Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut”
Un călător mergea odată printr-un ţinut cald, ai cărui locuitori nu văzuseră niciodată un râu îngheţat. Călătorul le spunea cum îngheaţă apele iarna şi cum poţi merge cu piciorul sau cu căruţa pe gheaţă ca şi pe drum. Deşi nu văzuseră niciodată asemenea lucru, oamenii aceia crezură pe călător, cunoscându-l ca pe un om înţelept şi cinstit.
Aşa e şi cu aceea ce ne spune Dumnezeu.
Dacă putem crede pe un semen al nostru despre lucruri pe care nu le-am văzut – cu atât mai mult cuvânt trebuie să credem pe Dumnezeu, care nu minte niciodată.
*Tradiții și obiceiuri de sărbătoarea Nașterii Domnului:
– În ziua acestui praznic, se respectă o veche tradiție în dimineaţa sărbătorii. Se aprinde o candelă lângă icoana Maicii Domnului și membrii familiei o roagă pe ocrotitoarea tututor credincioșilor să le dăruiască sănătate şi să le binecuvânteze căminul cu sănătate și cu roadele recoltei adunate în acest an.
– În ziua sărbătorii, creştinii păstrează tradiția de a aduce la biserică, pentru a fi sfinţite, pâine, fructe şi lumânări. După slujba de sfinţire, credincioșii împart aceste bucate binecuvântate copiilor şi săracilor, rugând-o pe Maica Domnului să aducă în familia lor: spor, armonie şi sănătate.
– Se spune că nu e voie să se aprindă focul în casă în preajma acestei sărbători, oricât ar fi de frig, fiindcă aduce ghinion.
– De Sfânta Maria Mică se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă
– Bărbaţii nu au voie să meşterească sau să facă treabă prin gospodărie, iar femeile nu au voie să coasă şi să spele rufe pentru a nu atrage răul asupra lor şi a familiilor lor.
– În cultura populară se mai spune că aceia care nu şi-au adunat plante medicinale nu trebuie să mai facă acest lucru pentru că acestea îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică.
– Locuitorii din zona maramureșului cred că toamna va fi urâtă şi cu precipitaţii dacă plouă pe 8 septembrie. Iar dacă înfloresc merii şi perii, înseamnă că toamna va fi plăcută, iar recoltele se vor culege uşor. Semnele din această zi îi ajută pe oameni să facă prognoze despre următorul an agricol.
Sursa: Realitatea Spirituala
