Într-un context internațional tensionat, economistul Băncii Naționale a României, Lucian Croitoru, a subliniat importanța alegerii unui președinte care să răspundă provocărilor curente cu o viziune clară și bine fundamentată. Înainte de alegerile prezidențiale, Croitoru a expus criteriile pe care le consideră esențiale pentru viitorul lider al României, punând accent pe necesitatea unei gândiri mature, atât din perspectiva politică, cât și militară.
România se află într-o situație geopolitică delicată, fiind aproape de conflict militar, ceea ce determină alegerea unui președinte care nu doar să înțeleagă complexitățile internaționale, dar să aibă și capacitatea de a naviga cu dibăcie printre provocările externe, crede economistul BNR.
Pe plan intern, economistul BNR a remarcat că România nu a avut, până acum, un șef de stat care să plaseze antreprenoriatul în centrul filozofiei de dezvoltare economică. El a evidențiat necesitatea unei schimbări culturale în abordarea politicilor economice, îndemnând la o viziune liberală care să favorizeze inițiativa privată. Croitoru sugerează că o astfel de mentalitate ar putea genera un avânt economic revitalizant, în special prin crearea unei clase de mijloc prospere care să reducă dependența de bugetul de stat.
„Viitorul președinte al României. Cu cine voi vota eu în primul tur al alegerilor prezidențiale
Nu poți să dai o definiție a candidatului perfect la președinția României. Poți doar să identifici, cât de cât corect, contextul în care se află țara și să încerci să vezi care dintre candidați este mai potrivit cu acest context și cu o estimare rezonabilă a evoluției acestuia pe perioada mandatului.
1. Pe plan extern, România se află în apropierea unui conflict militar. În această situație, România are nevoie de un președinte cu o minte pregătită să judece matur atât din punct de vedere politic, cât și militar.
2. România este și trebuie să râmână membră a Uniunii Europeane. Ne trebuie un președinte dornic să lupte pentru ca politicile economice ale Uniunii să vizeze restrângerea regulilor inventate și redarea spațiului central de acțiune regulilor descoperite în procesul nostru selectiv de evoluție, cele care formează sistemul de valori ale liberalismului economic clasic. Astfel, mult mai mulți oameni vor putea să vadă că obiectivul justiției sociale este artificial, adică prea în stânga, iar ceea ce se numește inadecvat dreapta este centrul firesc.
3. România nu a avut niciodată un președinte (domnitor, politician important) care să pună antreprenoriatul în centrul filozofiei sale despre societate. Pe plan intern, ceea ce a lipsit României dintodeauna a fost o concepție liberală referitoare la dezvoltarea economică a țării. Cu excepția câtorva gânditori, probabil opt-zece în întreaga noastră istorie, ceilalți economiști sau oameni politici au conceput aproape mereu dezvoltarea economiei prin extinderea statului și a intervențiilor sale în economie. Aproape niciunul dintre oamenii politici, și cu atât mai mult dintre cei ce au servit în posturi administrative importante, nu a proiectat și nu a sprijinit politici economice care să vizeze în mod direct dezvoltarea antreprenoriatului. Odată ce această valoare este pusă la locul ei, întreaga concepție ce ghidează elaborarea politicilor economice se schimbă total față de ce a existat până acum. Iar aceste politici vor descătușa forțe economice incredibile în interiorul țării noastre. Vom vedea cum segmentul dependent de redistribuirea de la buget se va îngusta și va face loc unei clase mijlocii tot mai prospere.
4. Românii trebuie să aibă garanția că, în cazul unor provocări majore ce ar putea necesita soluții urgente, de exemplu, formele de război hibrid, nu vor fi obligați să-și sacrifice libertatea în numele urgenței. Avem nevoie de un președinte care să creadă în această filozofie liberală și dispus să fie foarte activ în ceea ce privește menținerea echilibrului între puteri și la prezervarea libertăților. În principiu, dar mai ales în contextul actual, ar fi bine pentru tânăra noastră democrație ca președintele să provină din partea liberală a spectrului politic, dacă puterea executivă și puterea legislativă vor proveni, așa cum cred că este evident, din zona social-democrației.
5. În sfârșit, atunci când avem în minte figura viitorului președinte, trebuie să ținem cont de faptul că trăim într-o lume în care unii aleg să răspundă stresului indus chiar de progresul societății cu abordări politice extremiste sau cu tribalismul modern pe care îl reprezintă naționalismul. Președintele nostru ar trebui să fie un adversar puternic al acestor tendințe.
Nu vă spun eu cu cine să votați, dar sper să vă gândiți la criteriile ce rezultă din raționamentele pe care le-am prezentat. Ponderați-le cum doriți, dar luați-le în calcul când vă definitivați decizia de vot!”, a scris Lucian Croitoru pe pagina sa de Facebook.
Sursa: Realitatea Din PNL
