Alegerile legislative nu au reușit să „clarifice” situația politică tulbure de la București, consideră politologul Cristian Pîrvulescu.
Social-democrații au câștigat alegerile legislative de duminică în România, însă extrema dreaptă își confirmă ascensiunea puternică, adâncind incertitudinea într-un stat vecin cu Ucraina, membru al UE și al NATO.
PSD, care a guvernat până acum alături de PNL, a obținut 22,4% din voturi, devansând celelalte formațiuni, potrivit cifrelor aproape complete furnizate de Autoritatea Electorală Permanentă, care a adunat electronic datele din peste 99% dintre circumscripții numărate.
Cu toate acestea, forțele de extremă dreaptă depășesc împreună 31%, o creștere de trei ori mai mare față de scrutinul precedent din 2020, remarcă agenția France Presse.
Într-un context fără precedent, aceste alegeri au avut loc la o săptămână după succesul surpriză al candidatului de extremă dreaptă Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale, un rezultat care a generat temeri în Occident cu privire la poziționarea strategică a României.
Alegerile legislative nu au reușit să „clarifice” situația, consideră politologul Cristian Pîrvulescu.
„Ne confruntăm cu un Parlament extraordinar de fragmentat, care generează numeroase riscuri” și anticipează negocieri dificile pentru formarea unui guvern, a declarat profesorul pentru AFP.
Deși premierul social-democrat Marcel Ciolacu, eliminat pe 24 noiembrie din cursa prezidențială, s-a declarat mulțumit de rezultatul obținut de partidul său. Liderul PSD a recunoscut avansul naționaliștilor.
„Românii au transmis un semnal important clasei politice”, a reacționat acesta, anume să continue pe calea europeană „dar și să protejeze identitatea și valorile naționale”.
„O nouă eră”
Dispersată între mai multe formațiuni care împărtășesc opoziția față de sprijinul acordat Ucrainei în numele „păcii” și promovarea „valorilor creștine”, extrema dreaptă a salutat rezultatele.
„Astăzi, poporul român a votat pentru forțele suveraniste”, a declarat liderul Alianței pentru Unirea Românilor. Formațiunea a obținut 17,8% din voturi.
„Este începutul unei noi ere, în care românii își revendică dreptul de a decide propriul destin”, a adăugat George Simion, subliniind că rata de participare a atins cel mai înalt nivel din ultimele două decenii (52%) pentru alegerile legislative.
În același spectru politic, SOS România, condus de controversata politiciană pro-Kremlin Diana Șoșoacă, și nou-înființatul Partid al Tineretului (POT) au intrat în Parlament cu 7,2%, respectiv 6,3% din voturi.
De la căderea comunismului în 1989, țara nu a mai cunoscut o asemenea ascensiune a extremei drepte, însă nemulțumirea unei mari părți din cei 19 milioane de locuitori se accentuează pe fondul dificultăților economice și al războiului de la graniță.
„Această creștere puternică a extremei drepte, în jur de o treime din electorat, reflectă frustrările acumulate în societate și nemulțumirea economică”, a comentat analistul Radu Magdin.
Totuși, din lipsa aliaților, accesul lor la putere nu este garantat.
Spre un guvern de unitate națională?
Mai mulți lideri politici au lansat deja apeluri pentru formarea unui „guvern de unitate națională, care să rămână angajat în favoarea politicilor UE.
„Uniți, putem face lucruri mărețe”, a declarat șefa centriștilor din USR (12,1%), Elena Lasconi, care s-a calificat săptămâna trecută în turul doi al prezidențialelor. „După aceste zile de coșmar”, ea a îndemnat la depășirea disputelor politice pentru a apăra „democrația” și independența României în fața Rusiei.
Mai devreme, în cursul zilei de duminică, mai mulți alegători și-au exprimat temerea că România s-ar putea îndepărta de UE.
„Ca persoană care a trăit puțin sub comunism și încă își amintește, și care a putut ulterior să profite de deschiderea UE, nu-mi pot imagina o altă opțiune decât Uniunea Europeană și NATO”, a spus Dorina Burcea, 41 de ani.
Alegerile s-au desfășurat într-un climat tensionat după decizia justiției de a renumăra voturile din primul tur al alegerilor prezidențiale, pe fondul suspiciunilor privind integritatea scrutinului.
Autoritățile au invocat influența rusă în actualul context regional și rolul platformei TikTok.
Curtea Constituțională a ordonat un nou proces de numărare și urmează să se pronunțe luni.
Dacă scrutinul nu va fi anulat, turul doi va avea loc pe 8 decembrie.
