PASTILA PENTRU SUFLET

Rugăciunea zilei

Rugăciune către Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul

Preamărite și preaminunate proorocule al lui Dumnezeu, Ilie, care ai luminat pe pământ cu viața ta îngerească, cu râvna ta fierbinte către Dumnezeu Atotțiitorul, cu semnele și cu minunile tale, și cu marea lui Dumnezeu bunăvoință față de tine, fiind ridicat la cer cu trupul într-un car de foc; învrednicindu-te a vorbi cu Dumnezeu pe Muntele Taborului, în timpul schimbării Lui la față, acum sălășluind în locașurile raiului și stând în fața tronului Împăratului ceresc, auzi-ne pe noi păcătoșii și nevrednicii, care în ceasul acesta stăm în fața sfintei tale icoane, și cu umilință alergăm către mijlocirea ta.

Roagă-te pentru noi lui Dumnezeu, Iubitorul de oameni, să ne dea nouă duhul pocăinței, al izbăvirii de păcate și cu atotputernica Sa bunăvoință să ne ajute să ne depărtăm din calea păcatului, îndrumâdu-ne spre tot lucrul bun; ca să ne întărească în lupta împotriva poftelor și a patimilor noastre, sădind în inimile noastre duhul smereniei, al blândeții, duhul iubirii de aproapele nostru, al bunătății, al răbdării, al înțelepciunii, al râvnei pentru cuvântul lui Dumnezeu și al izbăvirii aproapelui. Nimicește prin rugăciunile tale, proorocule, năravurile cele rele ale lumii, ce întinează neamul creștinesc prin necinstirea credinței dreptslăvitoare, față de rânduielile Sfintei Biserici, a poruncilor Domnului, prin necinstirea părinților și a stăpânitorilor ce ne stăpânesc, aruncând astfel lumea în bezna necinstei, a desfrâului și a pierzaniei.

 Depărtează de la noi, preamărite proorocule, prin mijlocirea ta către Domnul, dreapta mânie a lui Dumnezeu; apără orașele, satele și țara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năpraznice, de cutremur, de boli și răni aducătoare de moarte, de neînțelegeri între frați, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri și de războiul cel dintre noi. Prin rugăciunile tale, preamărite, întărește poporul nostru binecredincios și ajută-l în toate faptele lui bune. Mijlocește, proorocule al lui Dumnezeu, păstoriților noștri râvna fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea sufletească a păstoriților, înțelepciune în purtare și învățătura, cucernicie și tărie în ispite; judecătorilor dăruiește-le nepărtinire și lepădare de pofta câștigurilor, dreptate și milă față de cei obijduiți; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă față de supuși, milă și dreaptă judecată, iar dreptcredincioșilor supunere și ascultare față de cârmuitori, cum și îndeplinirea cu sârguință a tuturor îndatoririlor lor; ca astfel, în pace și cucernicie, să petrecem veacul acesta. Să ne învrednicim de împărtășirea bunătăților celor veșnice în Împărăția lui Dumnezeu și a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste și închinăciune, împreună cu Tatăl cel fără de început și cu Preasfântul Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Gândul zilei

 „Dumnezeu a arătat din vechime măririle minunilor și semnelor și s-a folosit de modul înnoirii, mutând spre alt chip de viață decât cel în trupul supus stricăciunii pe fericiții Ilie și Enoh, nu prin prefacerea firii, ci prin schimbarea conducerii și îndrumării ei“. – Sfantul Maxim Marturisitorul

Știai că?

Nimb însemnă nour, pulbere, nour luminos ce înconjura pe zei (Virgilius). În pictura bisericească, „nimbul“ este un cerc sau triunghi luminos auriu, ce înconjoară capul sfinţilor. Toate icoanele creştine ortodoxe se pictează cu nimbul de sfinţenie ce înconjoară chipul Mântuitorului şi al tuturor sfinţilor. Bizantinii înfățișau cu nimb nu doar împărații sau regii încununați de sfințenie și trecuți în calendare, ci pe toți regii. Nimbul regal se pictează la fel ca și cel al sfinților.  

Pilda zilei

 „La bine şi la rău”.

Odată, demult, pe când sfinţii obişnuiau să se coboare pe pământ şi să stea de vorbă cu oamenii, iată că şi cel mai sobru dintre ei, Sfântul Ilie, lăsându-şi carul de foc şi tunul cu care bubuie după draci, ceru îngăduinţa de la Dumnezeu să umble cu pasul pe pământ şi să-şi cerceteze neamurile, ce mai zic şi ce mai fac, şi cum mai merge lumea.

Dumnezeu l-a slobozit să se ducă, iar Sfântul Ilie bătu pământul în lung şi în lat, după care se întoarse, cam căzut pe gânduri şi codindu-se parcă să dea ochii cu Dumnezeu.

Dar Domnul nu-l lăsa cu una-cu două, ci prinse a-l descoase, să vadă cu ce s-a folosit din călătoria aceea:

– Ia zi, Ilie, ce mai e pe pământ? Oare oamenii îşi mai aduc aminte de mine?

– Belşug şi fericire e pe pământ, Doamne, şi toată zidirea ta se veseleşte, cu muzici şi cu oaspete, lipsită de griji mai ceva ca în Rai. Dar de tine, ca să spun drept, nu prea mai are nimeni vreme să-şi amintească…

– De, mai Ilie, aşa sunt oamenii: cu cât o duc mai bine, cu atât se fac mai uituci.

Şi aşa mai curse o vreme, nu tocmai puţină, după care iar îi veni Sfântului Ilie dorul de ducă pe pământ, dar se întoarse mai degrabă decât data trecută.

– Ce-i cu tine, mă Ilie, de n-ai zăbovit mai mult printre oameni?

– Apoi, Stăpâne, cum aş fi răbdat să stau mai mult, când găsii pământul la mare strâmtorare, chinuit de jale şi de pagubă multă, că l-a bătut rău ploaia şi grindină, de le-a stricat oamenilor casele şi ţarinile, parcă a dat Iadul peste ei…

– Ce să-i faci, mai Ilie, câteodată e şi aşa…Dar de mine oamenii îşi mai aduc aminte?

– O, sărmanii de ei, tot timpul le e numele tău pe buze, şi ridică ochii înlăcrimaţi spre cer, strigând cu glasuri rugătoare: „Doamne, Dumnezeul nostru, fie-ţi milă de noi şi nu ne urgisi pentru păcatele noastre multe şi grele; ci opreşte prăpădul, că numai nădejdea la tine ne-a mai rămas”!

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul

*Sfântul Ilie este și ocrotitorul recoltelor; de aceea, în această zi ogoarele se stropesc cu agheasmă pentru ca ele să aducă rod bogat în anul următor. În dimineața praznicului, se culeg cele mai bune plante de leac, care se usucă în locuri ferite de umezeală și se păstrează în farmacia casei. Tot acum se culege și se sfințește la biserică și busuiocul. Este bine să facem provizii de busuioc, o plantă cu efecte miraculoase pentru sănătate și pentru viața spirituală.

*Sfânta Scriptură ne spun că Sfântul Ilie va veni iarăși pe pământ la sfârșitul veacurilor, ca înaintemergător la cea de-a doua venire a lui Hristos, când Domnul Iisus va judeca viii și morții și va întemeia Împărăția Lui, care nu va avea sfârșit.

*În tradiția populară, Sfântul Ilie este considerat stăpânul norilor și al trăsnetelor, iar sărbătoarea lui, marchează miezul verii pastorale, când pe munți se organizează vestitele Nedei și Sântilii, iar ciobanii separă berbecii de oi.

*Oamenii cred că atunci când se întâmplă fenomene meteorologice spectaculoase, Ilie de fapt traversează cerul cu căruța lui de foc, pentru a ne ocroti. El este mereu și mereu în slujba binelui.

*Potrivit tradițiilor, de Sfântul Ilie se mănâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri. Sfântul Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de „retezatul stupilor”. Datina este împlinită de bărbați credincioși, îmbrăcați în haine de sărbătoare. După recoltarea mierii, gazdele invită la masa festivă prieteni și rude să deguste mierea și să cinstească un păhărel de țuică îndulcită cu miere nouă.

Sursa: Realitatea Spirituala