Alertă maximă în spitalele din România: Avalanșă de viroze respiratorii și gripă

Este alertă maximă în spitalele din România. Cei mai afectați de viroze respiratorii și de gripă sunt copiii cei mai mici, oamenii în vârstă, alături de bolnavii cronic. 

Numărul persoanelor care se prezintă la medic în această perioadă cu infecţii respiratorii este în creştere, acest fenomen fiind consecinţa faptului că în ultimii trei ani virusurile nu au mai circulat, iar imunitatea este mai scăzută, pentru că oamenii au stat într-o oarecare izolare din cauza pandemiei de COVID-19, a explicat medicul Sandra Alexiu, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, potrivit agerpres.ro.

Principalele simptome ale virozelor respiratorii – Cum se deosebesc de GRIPĂ

„Avem patologie din toate grupele de vârstă, avem infecţii respiratorii la toate nivelurile şi superioare şi inferioare. Superioare înseamnă că afectează cap, gât, urechi şi inferioare înseamnă că merg spre plămâni. Avem tot felul de simptomatologii – de la o simplă răceală, la febră 40 şi stare gravă. Testăm în fiecare zi şi avem cazuri confirmate pe test rapid cu gripă şi COVID. Din păcate, foarte puţini colegi de-ai mei testează pentru virusul scinţial respirator pentru că testele sunt destul de scumpe şi pacienţii nu prea le plătesc şi atunci nu le luăm nici noi”, a explicat Sandra Alexiu, pentru AGERPRES.

Categoriile de vârstă vulnerabile în fața virozelor respiratorii și gripei

Cel mai afectați sunt copiii foarte mici şi pacienţii vârstnici sau cu diverse boli grave care scad imunitatea.

„Ceea ce se întâmplă acum este consecinţa acestor trei ani de oarecare izolare. (…) Masca şi partea de restricţii iniţiale au avut un rol foarte important, deoarece ne-au permis să învăţăm mai multe despre virus şi să câştigăm timp să scădem numărul de victime pentru a putea avea un vaccin. (…) Faptul că s-a prelungit mult partea de izolare, că au fost ţări cu o rată mai mică de vaccinare, cum a fost România, care au continuat să menţină învăţământul acasă, online a făcut ca toate virusurile de sezon să circule mai puţin. (…) În momentul în care aceste virusuri nu mai circulă se schimbă acest echilibru fragil. Asistăm în momentul acesta la o modificare a echilibrului, o imunitate a omului care nu a mai fost rulată, întreţinută timp de vreo doi-trei ani şi acum ne trezim cu forme mai serioase, mai virulente ale răcelilor de sezon, nişte virusuri care sunt în cascadă”, a precizat dr. Alexiu, pentru AGERPRES.

Aceasta a explicat că în prezent, în România, circulă în paralel două sau trei tipuri de virusuri, lucru care nu se întâmplă de obicei.

„De obicei circulă un virus care este dominant şi care le acoperă pe celelalte. Faptul că noi nu am luptat cu ele doi-trei ani de izolare acum ne costă. (…) Când ai trei ani de zile în care virusurile nu au mai circulat tot ce înseamnă sistemul imunitar este un pic mai jos. (…) Această recuperare, chiar dacă este mai dificilă, probabil că ne va duce înapoi de unde am pornit în urmă cu trei ani”, a menţionat medicul.

De ce nu se găsesc vaccin antigripal și medicamente antitermice

Sandra Alexiu a indicat că vaccinul antigripal nu „prea” se mai găseşte, iar medicamentele antitermice, pentru răceală, tuse, picăturile de nas, dar şi antiviralele pentru gripă sunt „greu de găsit”.

„Nu prea mai avem cu ce să îi vaccinăm pe cei care doresc să nu facă gripă, pentru că vaccinurile s-au epuizat. Au fost destul de puţine şi nici prin farmacii nu mai sunt. Ne confruntăm şi cu o criză de medicamente. Lipsesc medicamentele simptomatice care se folosesc de obicei în răcelile de sezon. Lumea şi-a făcut stocuri. Sunt mult mai multe cazuri decât în alţi ani. (…) Există medicamente în cantităţi mici şi greu de găsit. Medicamente antitermice, medicamente pentru răceală, tuse, picături de nas. Antiviralele pentru gripă, preparatele de Oseltamivir, extrem de greu se găsesc”, a mai spus medicul Sandra Alexiu.

CAZURI DE GRIPĂ și DECESELE din cauza gripei din ultimii 4 ani – STATISTICĂ

În perioada 19 – 25 decembrie 2022 au fost raportate la nivel naţional 140.688 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii, a informat joi Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică. În aceeaşi perioadă a anului 2021 se înregistrau 38.322 de cazuri. Nu a fost comunicat niciun deces confirmat cu virus gripal.

Potrivit statisticilor cazurilor de gripă din ultimii ani ale INSP, inclusiv ultimul sezon de gripă de dinaintea pandemiei de COVID-19, numărul total de cazuri a fost de peste 4.200 , iar decesele au depășit 270, cele mai puține în ultimul sezon, și cele mai multe în perioada 2018 – 2019, înaintea declanșării coronavirusului.

În sezonul 2020 – 2021 au fost confirmate cu laboratorul doar 4 cazuri de gripa (comparativ cu 1929 virusuri gripale detectate în sezonul precedent): 1 caz gripa cu virus AH1,  1 caz gripa A nesubtipat, 2 cazuri gripa cu virus B. Numărul scăzut de cazuri confirmate cu gripă poate fi explicat prin măsurile de distanțare și de protecție personală impuse în contextul pandemiei de COVID-19, precum și printr-o rată mai crescută a vaccinării antigripale. În cazul deceselor raportate de INSP, au fost înregistrate 8, din care 7 confirmate cu COVID-19. Nu a fost inregistrat niciun deces confirmat cu virus gripal. 

În sezonul 2019 – 2020 au fost detectate 1929 virusuri gripale detectate – cu 16.5% mai puține față de confirmările din sezonul precedent (2310), din care :  1489 la cazurile clinice compatibile cu gripa (ILI),  440 la cazurile de infecții respiratorii acute severe (SARI) și alte cazuri spitalizate. Dintre cele 1929 de cazuri, majoritatea au fost gripă B – 763. Numărul deceselor din cauza gripei a fost de 73.

Înainte de pandemia COVID, în sezonul 2018 – 2019 a existat o cocirculație a virusurilor gripale tip A*, situație asemănătoare cu cea înregistrată la nivel european:  51.8% A subtip H1,  24.1 % A subtip H3,  23.8% A nesubtipate,  0.2 % coinfecții AH1+AH3, o singură detecție de virus gripal tip B. În cadrul supravegherii virologice: 2310 virusuri gripale detectate – cu 31.9% mai multe față de
confirmările din sezonul precedent (1751), din care :  1799 la cazurile clinice compatibile cu gripa (ILI),  511 la cazurile de infecții respiratorii acute severe (SARI) și alte cazuri spitalizate. Au fost raportate 199 de decese din cauza gripei.