PREȘEDINTELE AEP, DESPRE ORGANIZAREA REFERENDUMULUI ÎN BUCUREȘTI: „SUNTEM ÎNTR-O SITUAȚIE ABSOLUT INEDITĂ”

„Știind că legea este în proces de modificare, ar fi trebuit Primăria Capitalei să analizeze toate consecințele ce decurg din declanșarea unui asemenea referendum, nu doar să-l declanșeze”, a spus Toni Greblă.

Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Toni Greblă, invitat la „Apel matinal” de la Radio România Actualități, vineri, 8 noiembrie, a spus că declanșarea referendumului din Capitală a fost făcută într-o situație „absolut inedită” și a explicat care sunt problemele cu organizarea acestuia.

Consiliul General al Capitalei a aprobat, pe 21 octombrie, organizarea unui referendum local pe data de 24 noiembrie, simultan cu primul tur al alegerilor prezidențiale.

„Modificând legea, în Parlament nu s-a analizat și legea pentru alegerea Președintelui României, care are prevederi diferite față de legea de organizare a unui referendum.

În plus, suntem într-o situație absolut inedită, în care Consiliul General al Municipiului București, în ultima lui ședință, înainte de a se desființa, de a-și încheia mandatul, a adoptat o hotărâre prin care a declanșat referendumul pe data de 24 noiembrie, dar, între timp, a intrat în vigoare o altă lege pentru organizarea referendumului și, evident că, există un alt Consiliu General la Municipiul București.

Nu numai că nu a fost reconfirmată, să zic, această intenție de organizare a referendumului, dar concomitent cu hotărârea prin care a fost declanșat referendum, Consiliul General al Municipiului București, la inițiativa primarului, trebuia să adopte o hotărâre pentru a stabili bugetul de venituri și cheltuieli și calendarul principalelor acțiuni care se desfășoară pentru organizarea referendumului.

Aceste două acte ale Consiliului General, fie cel vechi, fie cel nou, nu există nici astăzi când vorbim. Drept urmare, nicio instituție a statului, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Autoritatea Electorală Permanentă, Monitorul Oficial, rezervele de stat, primăriile de sector nu au prevăzute sumele pentru desfășurarea acestei activități, aceste activități trebuind să fie comandate și plătite cu avizele respective de către Primăria Capitalei.”, a spus președintele AEP, la „Apel matinal” de la Radio România Actualități.

„Mai sunt și alte lucruri de armonizat”

De asemenea, președintele AEP a spus că mai sunt și alte lucruri de armonizat cu privire la organizarea referendumului din București, inclusiv cine ce autoritate sau organism centralizează rezultatul votului la referendum și cine îl validează, pentru că în Legea referendumului se zice că aceste activități sunt realizate de către Biroul Electoral al Municipiului București.

„În Legea pentru alegerea președintelui nu există Biroul Electoral al Municipiului București, există numai birouri de sectoare. Acestea toate necesitau o abordare profesionistă, fără patimă politică și fără alte interese. Nu am avut, mă rog, Primăria nu a înțeles necesitatea de a avea un buget de venituri și cheltuieli ș.a.m.d., nu intru în amănunte.

Toți participanții am putut să auzim de la primarul general ca astăzi va adresa o solicitare în scris atât Autorități Electorale Permanente, cât și Biroul Electoral Central, căruia domnul primar general îi trasează sarcina de a centraliza și referendumul, rezultatul referendumului.

Repet, este un referendum local. Referendumul, dacă se organizează într-un sat al unei comune din nu știu care județ, trebuie să constituim un Birou Electoral Central care să valideze rezultatul acesta, se poate și așa, dar pentru asta trebuie să existe o prevedere legală.”, a mai spus Toni Greblă.

Președintele AEP, despre întrebările puse în cadrul referendumului din București

Totodată, președintele AEP a subliniat că la un referendum local, întrebările se pun cu scopul de a rezolva o problemă controversată în comunitatea respectivă și care poate să fie rezolvată de către consiliul general sau consiliul local al respectivei unități administrativ-teritoriale. Însă, cel declanșat pentru București se referă la probleme ce necesită modificări legislative.

„Întrebările care au fost puse în acest posibil referendum se referă la impozitele și taxele Municipiului București care ar trebui să fie colectate de Primăria Capitalei și la modificarea situației în ceea ce privește eliberarea autorizațiilor de construcție.

Amândouă aceste probleme necesită modificări legislative, iar unele practici în materie de referendum ale Comisiei de la Veneția și în situația în care referendumul ar fi valabil sau valid, nu este... Să fie făcute pe o problemă care nu este de competența autorităților administrației publice locale, ci a Parlamentului.

Astfel încât înainte de a declanșa un referendum, știind că legea este în proces de modificare, ar fi trebuit Primăria Capitalei să analizeze toate consecințele ce decurg din declanșarea unui asemenea referendum, nu doar să-l declanșeze, după care, nu are buget, nu are program de venituri, de activități, un calendar de activități, nu există un comitet tehnic, o comisie tehnică, nu știu cum se poate numi la primărie, care să se ocupe de activitățile care trebuie desfășurate pentru organizarea referendumului.”, a adăugat Toni Greblă.

El a subliniat că procesele verbale care stabilesc rezultatul referendumului ar trebui să meargă la Biroul Electoral al Municipiului București, conform legii. Însă, acesta nu există pe noua lege.

Sursa: Newsinn