Economie· 4 min citire

Criza energetică se prelungește: reactoarele de la Cernavodă nu vor fi repornite în noiembrie. Avertismentul autorităților

Criza energetică Cernavodă

Criza energetică Cernavodă

Publicat29 oct. 2026, 07:36
Sursărealitatea.net

Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă rămân oprite în noiembrie. Autoritățile prelungesc starea de alertă și avertizează asupra riscurilor energetice.

Criza energetică din România se prelungește, după ce autoritățile au decis menținerea stării de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă pentru încă 30 de zile. Reactoarele 1 și 2 nu vor putea fi repornite pe parcursul lunii noiembrie, în principal din cauza nivelului scăzut al Dunării, potrivit informațiilor comunicate de Ministerul Energiei.

Decizia vine în contextul riscurilor privind alimentarea cu energie electrică, pe fondul rezervelor insuficiente de putere pentru acoperirea consumului în perioadele de vârf. Autoritățile avertizează că situația necesită măsuri suplimentare pentru menținerea stabilității Sistemului Energetic Național, anunță Realitatea.NET

Starea de alertă de la Cernavodă, prelungită cu 30 de zile

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a decis prelungirea cu încă 30 de zile a stării de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial în seara zilei de 28 octombrie.

Printre motivele care au stat la baza deciziei se numără menținerea cotelor scăzute ale Dunării la intrarea în România și imposibilitatea repunerii în funcțiune a celor două reactoare în cursul lunii noiembrie.

Autoritățile iau în calcul și riscul apariției unor probleme în alimentarea cu energie electrică, în condițiile în care sistemul energetic dispune de rezerve limitate pentru echilibrarea producției și a consumului în intervalele cu cerere ridicată.

Prelungirea stării de alertă permite continuarea măsurilor operative necesare pentru asigurarea condițiilor de funcționare a centralei și pentru protejarea stabilității sistemului energetic.

De ce nu pot fi repornite reactoarele de la Cernavodă

Principala problemă este reprezentată de debitul redus al Dunării, fluviu care asigură apa necesară sistemelor de răcire ale centralei.

Pe fondul secetei hidrologice, Reactorul 1 a fost oprit controlat la 28 iulie 2026, iar Reactorul 2 a fost oprit la 13 august 2026. De atunci, ambele unități sunt menținute în stare de oprire sigură.

Potrivit informațiilor publicate de autorități, prognozele hidrologice nu permit repornirea reactoarelor în condiții adecvate pe parcursul lunii noiembrie.

Reprezentanții Nuclearelectrica au precizat anterior că oprirea unităților nu reprezintă un risc pentru securitatea nucleară. Situația afectează însă producția de energie electrică, deoarece centrala nu mai contribuie la alimentarea sistemului național.

România, expusă riscului unor dificultăți în alimentarea cu energie electrică

Menținerea reactoarelor de la Cernavodă în stare de oprire pune presiune suplimentară asupra sistemului energetic național.

În perioadele de consum ridicat, în special seara, autoritățile trebuie să asigure suficiente capacități de producție și rezerve pentru menținerea echilibrului dintre cerere și ofertă.

Situația este complicată și de producția mai redusă din surse hidroenergetice, determinată de deficitul de precipitații. În plus, scurtarea zilelor și condițiile meteorologice nefavorabile pot limita contribuția centralelor fotovoltaice la producția de electricitate.

Posibilitățile de import reprezintă o altă variabilă importantă, mai ales în cazul în care și alte state din regiune se confruntă cu un deficit de energie.

În aceste condiții, Ministerul Energiei avertizează asupra riscului unor dificultăți de aprovizionare, în lipsa unor rezerve suficiente pentru acoperirea consumului în orele de vârf.

Ce măsuri pot lua autoritățile pentru stabilizarea sistemului energetic

Potrivit hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, Transelectrica trebuie să adopte măsurile necesare pentru asigurarea funcționării Sistemului Energetic Național.

Printre soluțiile prevăzute se numără creșterea producției din sursele disponibile, asigurarea importurilor de energie electrică și, dacă situația o impune, reducerea consumului.

Aplicarea acestor măsuri urmărește menținerea echilibrului dintre producție și consum și prevenirea unor dezechilibre majore în rețeaua națională.

Autoritățile continuă să monitorizeze situația hidrologică și evoluția sistemului energetic, în condițiile în care reluarea funcționării centralei depinde de îmbunătățirea condițiilor care permit exploatarea în siguranță a reactoarelor.

Când ar putea fi repornită centrala nucleară de la Cernavodă

Revenirea reactoarelor în producție depinde de evoluția debitului Dunării și de îndeplinirea condițiilor tehnice necesare funcționării în siguranță.

Deși anterior au fost avansate estimări privind posibilitatea repornirii unuia dintre reactoare în prima parte a lunii noiembrie, hotărârea autorităților publicată la 29 octombrie indică faptul că niciuna dintre cele două unități nu va putea fi repusă în funcțiune în cursul acestei luni.

Până la reluarea producției, sistemul energetic va trebui să se bazeze pe celelalte capacități disponibile și pe importuri, în funcție de necesitățile de consum și de condițiile pieței regionale.

Prelungirea stării de alertă reflectă persistența problemelor hidrologice și a vulnerabilităților din sectorul energetic. Evoluția debitului Dunării va rămâne un factor esențial pentru stabilirea calendarului de repornire a reactoarelor de la Cernavodă.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea de Bucuresti și pe Google News

Mai multe știri din Economie