Bucureștiul devine cu până la 8°C mai cald din cauza urbanizării
FOTO: Arhivă
Centrul Bucureștiului poate fi cu până la 8 grade Celsius mai cald decât satele învecinate din cauza urbanizării accelerate, potrivit raportului „Starea Climei 2026”. Extinderea construcțiilor pune presiune asupra pădurilor periurbane și a zonelor umede.
Urbanizarea rapidă din zona metropolitană București-Ilfov amplifică efectul de insulă de căldură, care poate genera diferențe de temperatură de până la 8 grade Celsius între centrul Capitalei și localitățile rurale din apropiere. Conform documentului „Starea Climei 2026”, peste jumătate din suprafața Bucureștiului este acoperită de construcții, șosele și amenajări impermeabile, iar în Ilfov dezvoltările rezidențiale și logistice înlocuiesc terenurile agricole și spațiile naturale.
Presiune asupra infrastructurii verzi
Cercetătorii Sorin Cheval, Ștefan Dinicilă, Alexandru Dumitrescu, Vlad Fălcescu și Ioan-Ștefan Gabrian identifică două cauze principale ale fenomenului: creșterea generală a temperaturilor și transformarea terenurilor vegetate în suprafețe construite. Acestea din urmă împiedică infiltrarea apei în sol și rețin căldura.
ICU se extinde de-a lungul noilor zone construite în jurul orașului. Zonele impermeabile dens construite cresc vulnerabilitatea în fața temperaturilor extreme. Extinderea acestor zone pune presiune asupra soluțiilor care ar trebui să protejeze orașul și să reducă riscurile climatice: păduri periurbane, centură verde, zone umede sau terenuri agricole.
Raportul subliniază că riscurile climatice depășesc limitele administrative, dar Bucureștiul și localitățile din Ilfov își stabilesc separat prioritățile urbanistice. Documentul citează un studiu publicat în 2022 în revista Frontiers in Sustainable Cities, care analizează cazul Milpa Alta, o zonă periurbană din Ciudad de México afectată de extinderea orașului. Concluzia cercetării este că „Local nu este suficient” pentru a gestiona aceste probleme fără colaborare între instituții și decizii coordonate.
Bucureștiul, printre cele mai calde capitale europene
Capitala României se numără printre orașele cu temperaturi medii ridicate în Europa. Raportul indică o temperatură medie de 22,5 grade Celsius în luna iulie, plasând Bucureștiul pe locul nouă în clasament, după Atena, Madrid și Roma. Peste 50% din populația Capitalei locuiește în zone cu risc termic mare sau foarte mare, în special în cartierele dense, cu puțină vegetație.
În multe orașe din România, cartierele rezidențiale compacte se confruntă cu un efect termic cumulativ accentuat. Absența vegetației, a arborilor maturi și a coridoarelor de ventilație naturală transformă aceste cartiere în adevărate «cuptoare» în timpul verii.
Categoriile cele mai vulnerabile la temperaturile extreme includ vârstnicii, copiii, persoanele cu boli cronice și cei care lucrează în aer liber. La nivel național, aproximativ 1,6 milioane de locuitori au peste 65 de ani.
Efectul răcitor al parcurilor
Studiile citate în raport arată că parcurile, pădurile urbane și corpurile de apă pot reduce temperatura medie a orașului cu până la 1 grad Celsius, iar punctual cu până la 5 grade. Un studiu publicat în octombrie 2025 în revista Land Use Policy, care analizează 48 de cercetări bazate pe măsurători la fața locului, demonstrează că parcurile mari au un efect de răcire mai puternic decât cele mici și fragmentate.
Un parc de 3,4 hectare a redus temperatura cu 0,5 grade Celsius, efect fiind observat până la 391 metri distanță.
În cazul unui parc de 125 hectare, reducerea temperaturii a fost de 1,6 grade Celsius la 130 metri și de 0,9 grade la 280 metri.
Pentru un parc de 680 hectare, efectul s-a extins până la un kilometru, cu diferențe de temperatură între 0,6 și 2,8 grade Celsius.
Proiecții climatice pentru 2050
Proiecțiile indică o creștere a numărului de zile tropicale (cu temperaturi de cel puțin 30 grade Celsius) cu aproximativ 20 pe an până în 2050, precum și cu 10-20 de nopți tropicale suplimentare. Insula de căldură urbană poate fi accentuată noaptea în timpul valurilor de căldură, reducând capacitatea infrastructurii și a populației de a se răcori.
Persistența temperaturilor ridicate pentru mai multe zile și nopți consecutive nu doar afectează confortul populației, ci și reziliența infrastructurii urbane, generând riscuri și costuri economice ridicate.
Creșterea consumului de energie pentru climatizare poate suprasolicita rețelele electrice, în timp ce furtunile și inundațiile pot afecta transportul, alimentarea cu apă și serviciile de urgență. Suprapunerea valurilor de căldură cu poluarea atmosferică expune populația simultan la temperaturi ridicate și aer viciat, deoarece circulația redusă a aerului menține poluanții aproape de sol.
Inițiativa pentru o zonă cu emisii reduse
La evenimentul de prezentare a raportului, reprezentanții inițiativei civice Respiră București au prezentat campania pentru strângerea a 100.000 de semnături fizice în vederea promovării unei hotărâri a Consiliului General privind introducerea unei Zone cu Emisii Reduse (LEZ) mult mai dure. Organizația a declarat că până pe 15 octombrie strânseseră puțin peste 2.000 de semnături.
Reprezentanții inițiativei au criticat propunerea de LEZ prezentată de Primăria Capitalei la începutul lunii octombrie, susținând că restricțiile prevăzute ar putea avea efecte limitate asupra poluării. Municipalitatea propune introducerea restricțiilor pentru autovehiculele poluante din noiembrie 2027, inițial în centrul orașului, cu extindere treptată.
Urmărește știrile Realitatea de Bucuresti și pe Google News
