Planul de risc seismic al Bucureștiului estimează 33.569 de clădiri grav afectate la un cutremur major

Cutremur cu pagube majore
Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor al Municipiului București pentru 2026 estimează că 33.569 de clădiri din Capitală ar putea fi grav afectate într-un scenariu de cutremur major, pe fondul vulnerabilității geologice și constructive.
Documentul, aprobat de Consiliul General al Municipiului București pe 30 septembrie 2026, ia în calcul un seism cu magnitudinea cuprinsă între 7,4 și 8,1, produs în zona Vrancea la o adâncime de 90-110 kilometri. Efectele ar fi resimțite în 31 de județe, iar alte 19.234 de clădiri din județul Ilfov ar putea suferi avarii grave.
Cifrele reprezintă estimări ale pagubelor posibile în diferite scenarii, nu o prognoză a numărului exact de clădiri care vor fi afectate la următorul seism. Amploarea distrugerilor ar depinde de magnitudinea și adâncimea epicentrului, precum și de vulnerabilitatea specifică a construcțiilor.
Vulnerabilitatea geologică și stocul de clădiri
Bucureștiul este construit pe straturi groase de sedimente care pot amplifica mișcarea seismică, conform Institutului Național pentru Fizica Pământului. Potrivit Codului de proiectare seismică P100-1/2013, acest fenomen poate determina blocurile înalte și flexibile să se balanseze mai puternic, crescând solicitarea asupra structurii de rezistență.
În prezent, 415 clădiri din Capitală sunt încadrate oficial în clasa I de risc seismic, cea mai gravă, cu risc de prăbușire totală sau parțială. Alte 491 de imobile figurează în clasa a II-a, 157 în clasa a III-a și 12 în clasa a IV-a. Încă 1.458 de clădiri au evaluări mai vechi, bazate pe un sistem care stabila urgența lucrărilor, dar nu au o încadrare în actualele clase de risc.
Un alt segment vulnerabil este format din aproximativ 321 de blocuri de locuit cu cel puțin cinci niveluri, construite înainte de 1945, care nu dispun de măsuri antiseismice adecvate. Inventarul oficial cuprinde în principal clădirile deja expertizate, iar absența unui imobil de pe liste nu garantează siguranța acestuia.
„Noi nu știm de fapt câte clădiri cu risc seismic sunt în București”
Munteanu a precizat că o estimare a Băncii Mondiale indică peste 20.000 de clădiri vulnerabile în Capitală, construite în perioade în care nu existau norme moderne de proiectare antiseismică. Acestea nu au fost evaluate suficient pentru a li se stabili vulnerabilitatea reală, motiv pentru care nu pot fi încadrate automat în clasele I sau II.
Progrese lente în consolidare
Potrivit unei analize HotNews publicate pe 3 noiembrie 2026, doar 37 de clădiri cu risc seismic au fost consolidate în București în ultimii 32 de ani prin programele derulate de autorități. La începutul lunii noiembrie 2026, AMCCRS avea deschise 15 șantiere: trei finanțate prin programul Ministerului Dezvoltării și restul prin PNRR sau din bugetul local.
În 2026 au fost finalizate lucrările la imobilele de pe strada Baltagului nr. 17 și strada Bărăției nr. 50, iar alte șapte clădiri aflate în lucru ar urma să fie terminate în 2027. Primăria Municipiului București intenționează să deschidă anul viitor cel puțin zece șantiere noi.
Principalele obstacole pentru accelerarea lucrărilor includ obținerea acordului proprietarilor, costurile și relocarea temporară a locatarilor. Deși legislația permite introducerea unei clădiri în program cu votul majorității, opoziția unora dintre locatari poate bloca proiectele ani de zile. Un exemplu este imobilul de pe bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 32-34, unde 30 dintre cei 40 de proprietari doresc consolidarea, dar lucrările nu au putut începe.
Directorul AMCCRS a estimat că, în anumite cazuri, contribuția proprietarilor poate ajunge la aproximativ 20.000 de euro pentru un apartament de 80 de metri pătrați, sumă care poate fi achitată în rate fără dobândă pe parcursul a 15 ani.
Evaluări noi și riscuri ascunse
Pentru a identifica imobilele vulnerabile neexpertizate, Primăria Capitalei a lansat vara trecută un program de evaluare vizuală rapidă a peste 6.000 de clădiri din centrul Bucureștiului și zona mediană. Verificările au vizat zone precum Calea Moșilor, Grivița, Călărași, Magheru și Pache Protopopescu. Această metodă nu înlocuiește expertiza tehnică și nu stabilește clasa de risc, dar permite prioritizarea investigațiilor.
AMCCRS a obținut, de asemenea, un grant de 500.000 de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru evaluarea a 6.000 de clădiri. Până în prezent, nu există un bilanț final public al numărului de imobile efectiv evaluate și ale celor identificate ca necesitând expertize suplimentare.
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, a avertizat miercuri, 18 noiembrie 2026, asupra riscului reprezentat de intervențiile neautorizate asupra structurii de rezistență.
„Mai avem o problemă ascunsă în București și astea sunt apartamentele în clădirile care aparent n-au nicio problemă, dar unde locatarii apartamentelor au umblat la pereții de rezistență și i-au eliminat”
Autoritățile nu dețin o evidență completă a acestor intervenții structurale realizate în locuințele private, ceea ce îngreunează evaluarea corectă a vulnerabilității clădirilor.
Infrastructură și protecție financiară
Un cutremur major ar putea afecta simultan spitalele, școlile, rețelele de energie și transportul. Planul municipalității inventariază aproximativ 910 kilometri de rețele de gaze, peste 2.050 km de rețele de apă și circa 437 km de termoficare. Capitala dispune de peste 450 de unități de învățământ și 562 de unități sanitare, dintre care 55 de spitale, iar circa 35 km de metrou prezintă o vulnerabilitate medie.
Datele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR) din octombrie 2026 arată că doar 25% dintre locuințele din România au asigurarea obligatorie împotriva dezastrelor naturale, iar aproximativ 19% beneficiază de asigurări facultative. Polița obligatorie PAD acoperă pagubele produse de cutremure, inundații și alunecări de teren.
Pentru locuințele de tip A, prima anuală este de 130 de lei, cu o despăgubire maximă de 100.000 de lei. Pentru cele de tip B, costul este de 50 de lei pe an, iar suma asigurată de 50.000 de lei. Aceste sume nu acoperă neapărat valoarea de piață a unei locuințe distruse.
Pe 4 martie 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a provocat moartea a 1.578 de persoane în România, dintre care 1.424 în București. Alte 11.321 de persoane au fost rănite la nivel național, iar 32 de clădiri s-au prăbușit în Capitală. Aproximativ 32.900 de locuințe au fost grav avariate, iar circa 200.000 de oameni au fost direct afectați, potrivit Agerpres.
Urmărește știrile Realitatea de Bucuresti și pe Google News

























