Gândul zilei
„Cămara Ta, Mântuitorul meu, o văd împodobită, și îmbrăcăminte nu am, ca să intru într-însa. Luminează-mi haina sufletului meu, dătătorule de lumină, și mă mântuiește.” – Svetilna, luminanda.
Știai că?
Săptămâna Sfintelor Patimi a avut întotdeauna un loc special în cadrul Postului Sfintelor Paşti. Până la sfârşitul secolului al III-lea, acest Post era împărţit în două perioade:
-Postul Patruzecimii sau al Paresemilor, care ţinea până la Duminica Floriilor,
-Postul Paştilor, de la Duminica Floriilor până la cea a Învierii, caracterizat de cel mai aspru fel de postire.
Cu timpul, Săptămâna Patimilor a fost inclusă în Postul Sfintelor Paşti, ajungându-se astfel la o durată de 7 săptămâni, dar rămâne cea mai însemnată dintre acestea, de unde şi denumirea de Săptămâna cea Mare. Postul se înăspreşte, iar cei care nu au putut să-l ţină până atunci, se străduiesc ca, cel puţin în această săptămână, să-l respecte. Totodată, această săptămână face parte dintr-o perioadă însemnată a anului bisericesc, aceea a Triodului, care cuprinde zilele pregătitoare Postului Sfintelor Paşti, Postul Sfintelor Paşti şi Săptămâna Patimilor, o vreme de pocăinţă şi de îndreptare duhovnicească.
Pilda zilei
Smochinul neroditor
Sfântul Evanghelist Marcu vorbind despre smochinul neroditor spune: „Iar a doua zi ieșind ei din Betania, Domnul a flămânzit. Și văzând un smochin de departe, având frunze, a mers să vadă dacă va gasi ceva în el. Venind la el, n-a găsit nimic decât frunze, că nu era încă vremea smochinelor. Și a zis Iisus smochinului: Nimeni să nu mai mănânce rod din tine în veac” (Marcu 11, 12-14), iar Sfantul Evanghelist Matei ne spune că: „Îndată s-a uscat smochinul” (Matei 21, 19). Smochinul din marginea drumului, care era plin numai de frunze, închipuia Biserica evreiască împreună cu toți arhiereii și preoții Vechiului Testament, care erau plini numai de vorbe goale, fără faptele adevăratei credințe, fără duh de viață și fără roadele bogate pe care le căuta Iisus și pe care le căuta și la noi creștinii și ucenicii Bisericii Lui până la sfârșitul veacurilor.
Așa cum unui om nu-i trebuie numai umbră și frunza copacului, nici Lui Iisus nu-i trebuie creștinul care are doar formele credintei, dar e lipsit de roadele dreptății, milei și iertării.
Citește și: Tradiții și obiceiuri din Săptămâna Mare
