Gândul zilei
„Chinurile acestei vieți sunt trecătoare, însă bucuria şi desfătarea veşnice. Toți avem ispite, toţi avem necazuri, supărări. Nu există cap fără durere şi inimă fără supărare. Însă atunci când le răbdăm pe toate acestea pentru dragostea lui Hristos cu răbdare şi smerenie, ne învrednicim de Împărăţia lui Dumnezeu. De aceea îngăduie Dumnezeu ispitele şi necazurile, ca să avem cuvânt de îndreptățire şi să cerem odihnă în Cer”. – Gheronda Efrem Filotheitul.
Știai că?
Sfântul Maslu este slujba sfântă a Tainei vindecătoare de suferinţă şi boli, prin care Biserica se roagă pentru sănătatea bolnavilor şi le acordă iertarea păcatelor prin ungerea cu untdelemn sfinţit. Slujba Sfântului Maslu trebuie săvârşită, după tradiţia Bisericii, de către şapte preoţi, după numărul celor şapte daruri ale Sfântului Duh (Isaia 11,2-3). Şapte este un număr simbolic care aminteşte şi unele fapte din Sfânta Scriptură, a Legii vechi, prin care s-a arătat puterea lui Dumnezeu. Taina Sfântului Maslu e numită de Biserica greacă Heptapadion adică „taina celor şapte preoţi“, şi în slavă soboravanie, adică „slujba adunării“ sau soborul preoţilor. Fiindcă nu totdeauna e posibil să fie şapte preoţi, se poate să slujească şi trei (care e numărul Sfintei Treimi), iar la nevoie şi numai doi şi numai în cazuri extreme (când e vorba de satele de munte, unde abia ajunge un preot) poate sluji şi numai unul singur, deşi este împotriva Tradiţiei şi a Sfintei Scripturi, care spune: „Să cheme preoţii Bisericii“ (Iacov 5,14), deci „preoţii“ nu un singur preot. De altfel e greu de a sluji un singur preot, slujba fiind lungă (trebuie citite şapte Apostole, şapte Evanghelii şi şapte rugăciuni diferite pentru binecuvântarea untdelemnului şi pentru vindecarea bolnavului). Sfântul Maslu se face nu numai la căpătâiul celui bolnav, ci şi în biserică, pentru cei sănătoşi, în anumite zile din Post; acesta este Maslul de obşte (pentru toţi credincioşii), care se face în Sfânta şi Marea Miercuri din Săptămâna Patimilor, în amintirea ungerii cu mir a picioarelor Mântuitorului de către femeia cea păcătoasă (Luca 7, 38). De altfel se face şi Joi sau Vineri, şi chiar Sâmbătă, din aceeaşi săptămână a Patimilor, pentru cei sănătoşi, în amintirea ungerii trupului Mântuitorului cu miresme, de către femeile mironosiţe, la punerea Lui în mormânt. Slujba Maslului se săvârşeşte înaintea unei mese, pe care se aşează Sfânta Evanghelie, lumânările (de obicei şapte), un vas cu grâu sau cu făină, un vas cu untdelemn şi şapte beţişoare de busuioc, înfăşurate cu vată, pe care preoţii le înmoaie în untdelemn, după ce l-au binecuvântat şi vor unge pe cel bolnav. Rânduiala slujbei este cuprinsă în cartea de slujbă numită Molitfelnic. Untdelemnul rămas la Sfântul Maslu, fiind binecuvântat de preoţi, prin chemarea lui Dumnezeu, este sfinţit şi plin de darul Duhului Sfânt şi de aceea trebuie păstrat, ca şi făina rămasă, la loc curat şi cinstit, lângă icoană şi se foloseşte în scopuri evlavioase, având puterea de a vindeca suferinţele trupului şi de a sfinţi sufletele, de a curaţi păcatele, fiindcă împărtăşeşte (aduce) omului mila şi îndurarea lui Dumnezeu. Se obişnuieşte ca din făina şi untdelemnul de la Sfântul Maslu să se facă o turtiță din care va mânca cel bolnav, dar şi cei sănătoşi; din faină, în unele regiuni se fac prescuri pentru Sfânta Liturghie, iar untdelemnul se pune în candelă la biserică sau şi în casă. – (Liturgica Specială, Bucureşti, ed. a II-a. 1985.).
Pilda zilei
Regele şi ţăranul voios
Un rege din vechime trecu odată pe ogorul unui ţăran care muncea voios.
Regele îl întrebă:
– „Cât câştigi?”
Omul îi spuse o sumă mică.
– „Şi-ţi ajunge atât?”
– „Nici nu-mi trebuie tot. Ci cu o treime plătesc datoriile, iar pe alta o pun cu dobândă…”
Mirat, regele îi zise:
– „Cum aşa?”
– „Bine: o treime o dau părinţilor care m-au crescut, iar pe cealaltă o strâng pentru copii, şi numai o treime o folosesc pentru mine”.
Regele s-a bucurat de răspunsul omului şi l-a mal întrebat:
– „Cine te-a învăţat aceasta?”
Omul răspunse:
– „Bunul Dumnezeu…”
Regele a strâns mâna muncitorului, îndemnându-l să nu părăsească niciodată un asemenea bun obicei.
Citește continuarea pe realitateaspirituala.net
