Deputatul AUR, Valeriu Munteanu susține că la 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, desprinderea de Moscova nu trebuie să însemne perpetuarea despărțirii de România, afirmând că Basarabia rămâne al doilea stat românesc, iar Unirea reprezintă singura cale prin care poate fi reparată nedreptatea istorică ce a separat cele două maluri ale Prutului.
„Astăzi, Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc, marchează 35 de ani de la proclamarea Independenței. Pentru românii basarabeni, 27 august rămâne o zi importantă. În 1991, Basarabia ieșea, după jumătate de secol, din captivitatea strangulatoare a imperiului sovietic, care i-a ocupat teritoriul, i-a deportat bunicii, i-a exterminat sau alungat elitele, i-a prigonit Biserica Ortodoxă și a încercat să-i construiască o identitate nouă, diferită de cea românească.
Independența Republicii Moldova a fost, în acel context, un act necesar de emancipare de sub dominația sovietică. Problema noastră istorică este că, ulterior, o soluție de ieșire din URSS a fost transformată într-o finalitate „națională”.
Scriu aceste rânduri de la București, ca deputat în Parlamentul României și vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor, dar și ca român basarabean care a fost primar, deputat și ministru la Chișinău. Am trăit pe ambele maluri ale Prutului și tocmai de aceea îmi este imposibil să accept ideea că această frontieră, născută dintr-o tragedie a istoriei noastre, trebuie privită ca un dat etern.
După 35 de ani, Republica Moldova continuă să fie un stat cu o suveranitate incompletă. Are trupe rusești pe teritoriul său, împotriva voinței autorităților constituționale, un conflict separatist pe Nistru, întreținut de Moscova, și o societate asupra căreia Federația Rusă continuă să proiecteze influență politică, mediatică și religioasă.
Avem neutralitate înscrisă în Constituție, dar experiența ultimilor ani ne-a arătat limitele dramatice ale acestei formule. Neutralitatea nu produce securitate prin simpla ei proclamare. Ea funcționează numai atunci când există o arhitectură de securitate capabilă să o garanteze.
După 35 de ani, Basarabia este încă sub ocupația canonică rusească. Patriarhia Rusă păstrează în Basarabia una dintre cele mai puternice rețele instituționale de influență ale „lumii ruse”. Este una dintre marile contradicții ale Republicii Moldova: încearcă să iasă geopolitic din sfera Moscovei, dar tolerează instrumentele prin care Moscova continuă să modeleze conștiințe și loialități.
Iar cel mai sever verdict asupra celor 35 de ani îl oferă demografia. Un stat există înainte de toate prin oamenii săi, iar Republica Moldova și-a pierdut o parte uriașă din populație, înregistrând una dintre cele mai mari scăderi demografice din Europa. Satele se golesc, familiile se risipesc prin Europa, iar libertatea de circulație a devenit, pentru prea mulți, libertatea de a nu se mai întoarce.
România investește enorm pentru a apropia cele două maluri ale Prutului, dar discursul oficial românesc continuă să trateze frontiera de pe Prut ca pe o realitate politică definitivă. Construim poduri peste o frontieră despre care nu mai avem curajul să spunem că, într-o zi, ar trebui să dispară.
Tocmai de aceea, prezența astăzi la Chișinău a președintelui României, Nicușor Dan, venit să participe la festivitățile și parada militară dedicate celor 35 de ani de independență, ridică o întrebare cât se poate de firească: ce sărbătorește președintele României? Independența Basarabiei față de Moscova, pe care o sărbătorim și noi, sau independența ei față de România?
Nicușor Dan nu trebuie să alimenteze, prin prezența și discursul său, moldovenismul statalist și ideea că două state românești, despărțite de Prut, reprezintă o firească și fericită finalitate a istoriei. Președintele României nu trebuie să uite un adevăr elementar: Republica Moldova nu este doar un stat vecin al României, ci al doilea stat românesc, iar Unirea rămâne singura cale prin care poate fi reparată până la capăt nedreptatea istorică din 1940.
Eu însumi sunt o dovadă a artificialității acestei despărțiri. M-am născut și am crescut în Basarabia, am fost primar, deputat și ministru la Chișinău, iar astăzi sunt deputat în Parlamentul României. Eu nu am devenit român atunci când am trecut Prutul. Am fost român dintotdeauna.
De aceea cred că, după 35 de ani, trebuie să avem maturitatea de a privi independența Republicii Moldova în contextul ei istoric, nu ca pe o dogmă politică. Ea a fost necesară pentru ieșirea din Uniunea Sovietică, dar nu există niciun motiv pentru care desprinderea de imperiul sovietic să trebuiască să însemne perpetuarea despărțirii de România.
La 27 august 1991, românii basarabeni au avut curajul să iasă din imperiul sovietic. La 35 de ani distanță, întrebarea pe care trebuie să avem curajul să o punem, inclusiv de la București, este alta: cât timp va mai rămâne Basarabia „independentă” de România?”, a declarat deputatul AUR, Valeriu Munteanu.
MATERIAL PUBLICITAR POLITIC PARTIDUL ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMANILOR (AUR). Notificare privind transparența la https://www.realitatea.net/notificare-transparenta-publicitate-politica-2026
