„Bucureștiul, Primăria Capitalei are doar 190 de apartament, locuințe de necesitate, în condițiile în care avem mii de clădiri care ar trebui consolidate. În 190 de apartamente nu pot să intre locuitorii din aceste două mii de imobile. (…) Ele se pot construi și pe terenurile primăriei, în interiorul Bucureștiului. Sunt și terenuri în centrul Bucureștiului care aparțin Primăriei Capitalei și care pot fi construite. Ca să prevenim dezastrul în București e nevoie de un efort enorm de consolidare. El nu se poate face în niciun caz în patru ani. Procedurile sunt complicate. Trebuie scurtat termenul de expertizare, de notificare a proprietarilor. Nu avem banii, nu avem forța de muncă, nu avem materialele necesare să pornim atâtea șantiere. (…) În ultimii patru ani, douăsprezece șantiere au pornit, din care nu e finalizat niciunul, plus o serie de fațade la imobile cu risc seismic I, deci investiții fără niciun fel de cap pe imobile care riscă să se prăbușească din centrul Bucureștiului. (…) Oricâți bani s-ar da pe consolidări, la halul în care a ajuns Bucureștiul, nu sunt suficienți banii. Bucureștiul nu a fost nereparat 30 de ani, a fost nereparat 44 de ani. Ce s-a făcut după 1977 nu sunt consolidări, sunt reparații. Niciun bloc, după 1977, sau sunt foarte puține exemple, a fost doar reparat. Avem clădiri interbelice în centrul Bucureștiului care au fost ceea ce azi am numi puse în siguranță, ca să nu pice, pentru că li s-au rupt pereții structurali și așa mai departe”, a declarat Edmond Niculușcă, directorul Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, la „Legile Puterii”.
După cutremurul din 1977, au fost afectate foarte multe clădiri din Capitală, iar acestea pun în pericol cetățenii.
„Un raport din 1978, după cutremur, vorbește de afectarea unui număr foarte mare de clădiri din Capitală, undeva la 18.000, un raport care nu a fost chiar public, dar el există. Deci, dacă avem 18.000 de clădiri, s-ar putea să avem mulți morți,” a concluzionat Niculușcă.
Sursa: Realitatea de Bucuresti
