Explozia prețurilor din facturile la energie care a început din primele zile ale noului an îi sperie pe politicieni, dar îi îngrozește pe cei care trebuie să le achite și nu înțeleg ce necesitate istorică, inexorabilă s-a abătut peste noi de trebuie să plătim cea mai mare creștere a prețurilor la energie din toată Europa.

Din păcate, cu cât crește corul celor care prevestesc apocalipsa economică și socială cu atât e mai limpede că nimeni nu știe în realitate care vor fi efectele acestor scumpiri pe termen mediu și lung. E și mai nefericit cazul României dacă te gândești că am ajuns în această situație fiind una dintre țările care își asigură aproape 90% din necesarul energetic din producție proprie.

În condițiile în care statul deține, încă, majoritatea acțiunilor la principalii producători de energie nu trebuie să mire pe nimeni că de această explozie a prețurilor profită în primul rând chiar statul român.

Surprinzător că statul române încă se află în această situație fericită și capitalul extern nu a ajuns să controleze, așa cum o face în sistemul bancar, majoritatea pieței energiei. Este un miracol care, dacă nu vom avea grijă, se va sfârși în doi timpi și trei mișcări ca un vis de care îți poți doar aminti.

Evident, furnizorii de energie unde capitalul și interesele externe dictează într-o mai mare măsură decât în cazul producătorilor au grijă ca profitul lor să fie pe măsura scumpirilor care abia mai pot fi ținute în frâu. Și tot acest joc între marile interese din energie se face în ciuda și spre paguba exclusivă a sărmanilor care nici nu se vor încălzi dar vor plăti cu toate acestea prețuri tot mai mari la facturi.

De ce a dezlănțuit statul român această liberalizare cu efecte apocaliptice a unei piețe pe care o controla aproape în totalitate? Și mai ales de ce a lăsat lucrurile să ajungă până în punctul în care să-și terorize populația cu perspectiva de a rămână în beznă și-n frig exact ca în perioada cea mai neagră a comunismului?

Un posibil răspuns ar fi că statul prin instituțiile care îl conduc a intuit destul de corect că liberalizarea îi va aduce încasări record la buget. Sumele uriașe pe care statul le-ar fi încasat prin explozia prețului energiei ar fi acoperit deficitul tot mai mare de pensii și salarii, din sănatate și investiții.

Calcule făcute pe hărtie care transpuse în practică au produs deja contrariul în economie și haosul pe care îl vedem zilnic în societate. Dar această abrambureală a prețurilor și scumpirile inevitabile care vor urma, peste șase luni sau peste un an, ar putea să aibă un efect colateral neașteptat și mai nociv decât cele mai sumbre previziuni profețite până acum. 

România este încă țara cu procentul cel mai ridicat din populație în ce privește propietatea individuală a locuințelor. Un fapt care responsabilizează și mai mult oamenii în privința achitării facturilor. Altfel spus, o mină de aur pentru acționarii capitalismului sălbatic implementat prin zonă.

Pe scurt. „Scumpim cât vrem, că doar nu o sa fiți nebuni să nu plătiți și să riscați să pierdeți casa” ar fi putut să sune cinic argumentul celor care au orchestrat aceste majorări scandaloase la energie. O piață asigurată practic de două ori și care va plăti, în final, atât cât va cere cartelul producătorilor și furnizorilor de energie. Totul în deplin acord cu filosofia politică adoptată de statul român.

Asta și privatizarea sănătății care se va porni și ea din acest an și vom avea un 2022 cum încă nici nu ni-l putem imagina.
 

Sursa: Realitatea de Bucuresti

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.