Gândul zilei
„Vor veni în viața noastră clipe în care toate ni se par pirdute, când și cei pe care îi iubeam și în care aveam încredere ni se pare că ne-au uitat, că sunt departe de noi, străini de noi. Acestea sunt tocmai răstimpurile în care Dumnezeu ne cercetează, ca să vadă răbdarea noastră, dovada iubirii noastre.” – Preotul Emilianos Simonopetritul
Știai că?
Minologhiu sunt calendare numite şi Prolog (Proloage); sunt cărţi bisericeşti care cuprind vieţile sfinţilor, rânduite după zilele calendarului. Primele Minologhii au fost întocmite în sec. X de Simeon Metafrastul, numit astfel deoarece el nu numai că a adunat şi a rânduit după calendar vieţile sfinţilor, dar le-a însoţit şi de interpretări. Activitatea lui a fost continuată şi astfel s-au completat şi s-au publicat, în sec. XVIII, toate vieţile sfinţilor pentru cele 12 luni, cuprinse în 12 volume (Minee) de către Dimitrie, Mitropolitul Rostovului. Ele au fost traduse şi în limba română şi tipărite la mănăstirea Neamţ de călugărul Isaac, la sfârşitul sec. XVIII. Dar, mai înainte, la 1682, Mitropolitul Dosoftei al Moldovei tradusese, din limba greacă şi sârbă, o parte din Minologhion, sub titlul Vieţile sfinţilor, pe care le-a tipărit la Iaşi, în două volume.
Pilda zilei
Sfatul
L -a bătrânul Paisie Aghioritul a venit odată să ceară sfat un tânăr care nu reuşea de fel să se însoare. Bătrânul i-a zis că pentru a-ţi întemeia o familie este neapărată nevoie şi de puţină nebunie şi i-a povestit următoarea pildă:
Undeva ploua, şi apele unui râu repezi de munte s-au umflat. Pe malul lui stăteau doi oameni, care aveau nevoie să treacă de partea cealaltă. Unul era foarte deştept, iar celălalt – nesăbuit. „Ploaia o să se termine, a început să cugete cel deştept, apa o să scadă, şi atunci o să pot trece pe malul celălalt.” Nesăbuitul nu a mai stat să aştepte, ci s-a băgat în apă şi a început să treacă aşa. Bineînţeles, şi-a udat hainele, dar a ajuns acolo unde voia. Ploaia, în loc să se oprească, a devenit tot mai puternică; râul s-a umflat şi mai tare, a ajuns şi mai învolburat – aşa că în cele din urmă deşteptul a rămas pe mal, fiindcă era primejdios să mai încerce să treacă. Aşa se întâmplă şi cu cei care zăbovesc să apuce pe calea vieţii creştine.
Sursa: Realitatea Spirituala
